Un cetăţean ucrainean, care era dat în urmărire de către autoritățile cehe prin INTERPOL, dar și cercetat anterior pentru comiterea infracțiunii de trecere ilegală a frontierei Republicii Moldova, a fost identificat în punctul de trecere a frontierei Costești.

Bărbatul în vârstă de 29 de ani este originar din orașul Cernăuți, iar din cercetările preliminare s-a constatat că tânărul a fost anterior documentat de către angajații Poliței de Frontieră pentru traversarea ilegală a frontierei de stat.

Totodată, fiind extinse verificările, inspectorii de la linie au stabilit că este anunțat în căutare prin baza de date INTERPOL, pentru săvârșirea unei infracțiuni pe teritoriul Republicii Cehia.

„Ulterior, de către angajații Direcției regionale NORD, persoana a fost reținută și plasată în izolatorul de detenție preventivă din cadrul Inspectoratului de Poliție Edineț. În continuare polițiștii de frontieră vor asigura transferul acestuia la Chișinău pentru continuarea investigațiilor și luarea măsurilor legale ce se impun”, spun responsabilii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#barbat #cautare INTERPOL #frontiera de stat #ilegalitate #politisti de frontiera

Mișcarea Civică „Construim Încredere” a transmis Comisiei de la Veneția, Comisiei Europene și Delegației Uniunii Europene la Chișinău o serie de obiecții privind noul Cod cu privire la organizarea și funcționarea Parlamentului, adoptat în lectura a doua la 25 august.

Potrivit organizației, noul document ar oferi mai puține garanții privind transparența și drepturile opoziției parlamentare decât actualul Regulament al Parlamentului, adoptat în 1996 și care urmează să fie abrogat.

Reprezentanții Mișcării susțin că au comparat prevederile noului Cod cu Regulamentul Parlamentului aflat în vigoare. Analiza ar fi identificat 12 domenii esențiale în care textul adoptat în lectura a doua ar reprezenta un regres.

Printre exemplele invocate se numără modificarea procedurii de urgență. Dacă în actualul regulament aprobarea acesteia ține de Biroul permanent, organ în care este reprezentată și opoziția, noul Cod prevede că procedura poate fi dispusă prin rezoluția președintelui Parlamentului. Organizația mai atrage atenția asupra modificării dreptului deputaților de a insista ca amendamentele lor să fie supuse votului. În actualul regulament, cererea unui deputat este obligatorie, în timp ce noul Cod lasă decizia la votul plenului.

De asemenea, autorii analizei critică eliminarea posibilității de verificare a cvorumului la solicitarea unei fracțiuni parlamentare, precum și noile reguli privind caracterul public al ședințelor comisiilor parlamentare. Un alt punct contestat este reducerea termenului pentru consultările publice. Potrivit „Construim Încredere”, termenul ar urma să fie redus de la 15 zile lucrătoare la 10 zile calendaristice.

Totodată, organizația susține că între prima și a doua lectură au fost eliminate mai multe prevederi care vizau transparența procesului legislativ. Printre acestea se numără obligația de a consemna recomandările formulate în cadrul consultărilor publice, publicarea numărului de voturi „pentru” și „contra” la examinarea amendamentelor și interdicția de a vota amendamente care nu au fost examinate anterior de comisiile parlamentare.

Critici au fost formulate și în legătură cu eliminarea prevederilor privind rapoartele obligatorii după audierile publice, stenografierea ședințelor comisiilor și garantarea expresă a caracterului public al acestora.

Proiectul noului Cod cu privire la organizarea și funcționarea Parlamentului a fost votat în lectura a doua de către Parlamentul Republicii Moldova la 24 august 2026, în cadrul unei ședințe extraordinare.