Un tren de mare viteză ar putea efectua curse Chișinău București, aceasta fiind prioritatea guvernării din Republica Moldova. Când se va întâmpla, însă, deocamdată nu este clar, iar la prima etapă, trebuie schimbat ecartamentul sovietic pe cel european.

Potrivit ministrului Infrastructurii, Andrei Spînu, procedura ar trebui să aibă loc în paralel cu Ucraina. Astfel, în opinia sa, Republica Moldova și Ucraina se vor interconecta cu Uniunea Europeană.

„Reabilităm toate tronsoanele de drumuri naționale. Trebuie să reabilităm ce avem, să aplicăm pentru schimbarea ecartamentului și pentru un tren de mare viteză, care să conecteze Chișinăul cu Bucureștiul. (…) Această conexiune este prioritatea de bază pentru noi pe cale ferată. Schimbarea ecartamentului trebuie să se întâmple paralele cu Ucraina. Ieșirea noastră spre Uniunea Europeană este pe această zonă”, a spus Spînu, în studioul Digi24.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, în mai 2023, comisarul european pentru transporturi, Adina Valean, anunța că UE vrea o linie de cale ferată pe ruta Lvov-Iași-Chișinău-Odesa.

„Este unul dintre tipurile de proiecte care o așteaptă pe Moldova, împreună cu partenerii din regiune, pentru a-și dezvolta infrastructura de transport. Infrastructura de Transport este baza dezvoltării economice”, declara atunci Vălean.

Comisarul puncta că proiectul are importanță primordială pentru regiune și preciza că linia de cale ferată va fi construită pe ecartament european.

#București #Chisinau #encartament #tren de mare viteza #UE

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.