Una dintre potențialele explicații este polarizarea pe care războiul o produce în societate. Ceea ce s-a întâmplat cu cetățenii din Republica Moldova după 24 februarie 2022 a fost o adâncire a clivajelor etnice, lingvistice și ideologice. Acest fenomen, la rândul său, nu a făcut decât amplifice credibilitatea propadandei Kremlinului în ochii unora dintre conaționali.

„Războiul polarizează. Clivajele care erau în această societate pe mai multe paliere, ideologice, lingvistice, etnice, s-au adâncit. Există această polarizarea apriori: când tu ții de o etnie și ești vorbitor de o anumită limbă și când tu, chiar dacă vezi imagini de la Bucea, oricum vei susține, oricum vei găsi o justificare. Chiar dacă tu vezi că e genocid, oricum vei găsi o justificare a acelui genocid. Și chiar dacă ți se spune că aceste tancuri mâine s-ar putea să ajungă la tine, justificarea este că cineva e de vină, dar numai nu ăla care va intra cu tancul peste tine. Deci, această polarizare apriori există și războiul a amplificat-o”, a explicat Vițu.

O altă cauză care a decredibilzat vectorul pro-euroepan al guvernării și programul electoral promis de aceasta la alegeri este multitudinea de crize care a zguduit Republica Moldova încă din 2020, de la debutul pandemiei.

Criza energetică, a refugiaților, a grânelor, mulată peste criza financiară, care se resimțea deja din cauza activității economice reduse din timpul pandemiei, a făcut din Republica Moldova o țintă extrem de vulnerabilă în fața mașinei de propagandă a lui Putin.

„Acum haideți să ne uităm la context. Lovitura la care a fost supusă economia Republicii Moldova în ultimii ani nu știu dacă este comparabilă cu ceva. Nu sunt economist, dar probabil poate fi comparată cu lovitura de când a avut loc „crah-ul” rublei rusești. Amintiți-vă, după pandemie, rușii ne-au mulțumit pentru alegerea pro-europeană cu majorarea prețului la gaze de 6 ori, deci – criza gazelor, criza energetică. Vine criza refugiaților, a cărei notă de plată, da, a fost acoperită în mare parte de partenerii de dezvoltare, dar presiunea pe administrație și pe instituțiile statului a fost enormă. După care vine inflația și criza grânelor care schimbă și reconfigurează totul. Și, după Ucraina, principala țară afectată de război este Republica Moldova”, a adăugat șefa CA.

Cele două variabile, suprapuse una peste alta, produc efectul așteptat de progandiștii Kremlinului în spațiul mediatic, audiovizual și informațional din Republica Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Odată cu digerarea acestei propagande, se produce nemijlocit și scăderea încrederii unor cetățeni în perspectva de aderare la UE, perspectivă care este asociată cu actuala gurvernare și care, în ochii unor conaționali, face insuficient pentru asiguararea bunăstării sociale.

„Deci, având această combinație de descreștere economică, de șomaj, de inflație de 30 la sută, trecând prin toate aceste crize, oamenii sunt foarte afectați, mai ales economic. Pentru că banii care au fost dați pe compensarea gazelor s-au luat de la drum, de la școală, de la grădiniță. Și atunci, oamenii sunt supărați. E clar că oamenii sunt supărați pe guvernare, iar guvernarea fiind pro-europeană, e clar că scade și susținerea pentru integrarea europeană. Integrarea europeană se pliază acum pe această guvernare și pică foarte bine propaganda și narativul rusesc „vestul v-a adus criza, vestul vă aduce sărăcie, vestul=sărăcie”. Are teren fertil pe care să cadă acest narativ și pe care să prindă”, a conchis Liliana Vițu.