Republica Moldova se alătură treptat tendinței globale în lupta împotriva poluării cu plastic. Însă, modelul actual de gestionare a deșeurilor din țară este unul simplu și primitiv, și nu corespunde nici rigorilor de protecție a mediului, și nici principiilor economiei circulare, care de mai mulți ani este prerogativa UE. Acestea sunt câteva din concluziile Raportului auditului performanței „Managementul deșeurilor din plastic”, examinate de Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM).

Auditul a constatat că, încă din 2013, odată cu aprobarea Strategiei deșeurilor, a fost prevăzută regionalizarea Republicii Moldova în 8 zone de management al deșeurilor, din care face parte și compartimentul celor din plastic și include în sine acțiuni urmate atât de sectorul public, cât și de cel privat. La capitolul respectiv, lipsa unor reglementări clare privind rolul fiecăruia este un impediment în buna gestionare a deșeurilor din plastic. Pentru Republica Moldova, semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană a servit drept imbold pentru definitivarea procesului de aprobare în anul 2016 a noii Legi a deșeurilor.

Potrivit constatărilor de audit, pe teritoriul Republicii Moldova anual se identifică peste 1200 de gunoiști neautorizate, în care se acumulează deșeuri mixte, cu efect negativ asupra mediului.

Datele statistice, relevă că, rata de reciclare a deșeurilor este foarte joasă, deoarece cca 90% din deșeurile generate sunt eliminate la gunoiști, iar plasticul, fiind deșeu voluminos, ocupă cca 40% din totalul deșeurilor eliminate.

Totodată, autoritățile de mediu, în calitate de autorități de reglementare și supraveghere a pieței, nu au luat în calcul că, în perioada 2019-2020 a continuat importul pungilor din plastic, ceea ce a produs un efect negativ continuu asupra mediului. Astfel, pe parcursul anilor 2018-2020, importul s-a majorat cu 500 tone de pungi din plastic, costul de intrare în țară a cărora a crescut, de la 134 mil. lei în 2018, până la 169 mil. lei în anul 2020.

În acest sens, plasarea pe piața Republicii Moldova a pungilor cu marcajele „biodegradabil”, „compostabil” are loc în lipsa unui laborator național de încercări acreditat, care ar testa calitatea acestora în conformitate cu cerințele standardizate ce urmează a fi aplicate la nivel național.

Observațiile auditului relevă că principalele vulnerabilități ce țin de asigurarea calității gestionării deșeurilor din plastic în Republica Moldova țin, în mare parte, de:

lipsa unor reglementări strategice, unor mecanisme clare și eficiente pentru a pune în funcțiune dezvoltarea sistemului integrat de management al deșeurilor;
lipsa de interes a guvernării de a acorda suport financiar sectorului cu responsabilități de valorificare a deșeurilor din plastic;
lipsa de interes a organelor administrației publice locale în dezvoltarea sistemului calitativ de management al deșeurilor;
neinstituirea unui sistem de colectare separată a deșeurilor, din care face parte și plasticul;
lipsa conlucrării cu sectorul privat privind promovarea selectării deșeurilor și colectării separate a acestora;
aplicarea măsurilor incomplete la capitolul restricțiilor plasării pe piață a pungilor din plastic;
ignorarea reglementărilor prin standardizare la capitolul calității ambalajelor biodegradabile și compostabile.

„Deși, poluarea cu deșeuri pare a avea un impact invizibil asupra sănătății și mediului, lipsa de acțiuni cruciale este un motiv real de îngrijorare, îndeosebi în lipsa unui sistem de management integrat al deșeurilor, care să asigure buna coordonare și funcționare atât a sistemului instituțional în general, cât și a sistemelor de monitorizare, informare și responsabilizare a poluatorilor ținând cont de situația în domeniu”, menționează reprezentanții CCRM.

În contextul auditului, Curtea de Conturi a înaintat un șir de recomandări entităților implicate în gestionarea domeniului, implementarea cărora va genera îmbunătățiri în domeniul managementului deșeurilor din plastic.

#audit #Curtea de Conturi #deseuri #Republica Moldova

Inginerii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) au construit un robot extrem de subțire, care se deplasează prin apă folosind celule musculare vii activate cu ajutorul luminii. Dispozitivul are un corp flexibil și două înotătoare, iar cercetătorii îi pot controla direcția prin iluminarea separată a acestora.

Experimentul, descris în Advanced Functional Materials, demonstrează că țesutul muscular crescut în laborator poate genera suficientă forță pentru a pune în mișcare un robot de dimensiuni foarte mici. Tehnologia ar putea fi folosită în viitor pentru explorarea mediilor acvatice fragile, unde echipamentele rigide riscă să provoace daune.

Robotul dezvoltat de echipa MIT are o structură flexibilă din gel, aproximativ cât un baton de gumă de mestecat. Corpul său este prevăzut cu două înotătoare, fiecare acoperită cu un strat de celule musculare mai subțire decât un fir de păr uman.

Celulele au fost modificate genetic pentru a se contracta atunci când sunt expuse la lumină. Prin activarea lor, cercetătorii pot pune în mișcare înotătoarele, care împing apa și propulsează dispozitivul înainte.

Iluminarea separată a celor două părți permite și schimbarea direcției. Dacă lumina este îndreptată către o singură înotătoare, aceasta se mișcă independent de cealaltă. Atunci când ambele sunt activate, robotul poate înota folosindu-le simultan.

În cadrul experimentelor, echipa a demonstrat că dispozitivul se poate deplasa și poate vira într-un labirint subacvatic simplu. La viteza maximă, robotul parcurge aproximativ de patru ori lungimea propriului corp într-un minut. Ritmul este lent în comparație cu cel al unui înotător de performanță, dar arată că un strat foarte subțire de țesut muscular poate asigura propulsia necesară deplasării prin apă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La ce ar putea fi folosiți roboții care înoată cu mușchi vii

După optimizarea structurii, cercetătorii au montat țesutul muscular pe cele două înotătoare ale robotului și l-au testat într-un vas Petri umplut cu apă. O sursă de lumină deplasată manual a permis activarea selectivă a mușchilor și ghidarea dispozitivului printre obstacole.

Deocamdată, viteza redusă reprezintă una dintre limitele proiectului. Echipa intenționează să modifice forma corpului pentru a obține o deplasare mai rapidă. Experimentul urmărește în primul rând să demonstreze că un robot bidimensional, foarte subțire, poate înota folosind exclusiv contracțiile unui strat de țesut muscular viu.

Pe termen lung, astfel de dispozitive ar putea fi adaptate pentru monitorizarea mediilor acvatice sau pentru explorarea unor locuri în care echipamentele convenționale ar putea afecta organismele și structurile fragile. Țesuturile vii răspund la stimuli și au capacități de regenerare care ar putea deveni utile în dezvoltarea unor noi sisteme robotice, deși aplicarea practică a acestor proprietăți necesită cercetări suplimentare.

#inventie #laborator #robot