Prin intermediul Programului de Atragere a Remitențelor în Economie „PARE 1+1″, gestionat de ODIMM, 58 de afaceri inițiate de migranți sau rudele de gradul întâi ale acestora vor beneficia de susținere financiară nerambursabilă de până la 250 mii de lei. Astfel, titularii afacerilor au semnat astăzi, 22 iunie, în regim online, contractele de finanțare nerambursabilă în sumă totală de 14 milioane lei.

Potrivit estimărilor, în urma realizării proiectelor investiționale vor fi create circa 145 locuri noi de muncă, iar investițiile cumulative în economia națională vor constitui circa 35 milioane de lei.

În debutul evenimentului, secretarul general al Ministerului Economiei și Infrastructurii, Lilia Palii a afirmat că sectorul întreprinderilor mici și mijlocii reprezintă unul dintre pilonii de bază a economiei Republicii Moldova și este reflectat ca prioritate-cheie în programele de activitate a Guvernului, precum și în documentele de panificare strategică națională, în special Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova 2030″.

„Aplicând la program ați demonstrat perseverență și curaj. Apreciem determinarea de care dați dovadă pentru a vă dezvolta afacerea și cred cu certitudine că remitențele atrase și susținute prin suportul financiar al Guvernului și al partenerilor de dezvoltare vor facilita crearea unui viitor mai bun acasă”, a menționat Lilia Palii.

Directorul general interimar ODIMM, Emilia Cojocaru a încurajat noii beneficiari ai programului să fie inventivi și mereu în căutare de noi oportunități pentru a reuși să dezvolte afaceri de succes.

„Ne bucură interesul manifestat de migranți de a reveni acasă pentru a-și valorifica potențialul antreprenorial și a-și asigura o sursă constantă de venit. Îi încurajăm să nu să se oprească aici, să se dezvolte, să se informeze, să creeze afaceri inovative pentru a răspunde la cerințele pieții”.

Companiile beneficiare de finanțare vor dezvolta afaceri în 24 de raioane ale republicii în domenii cum ar fi: cultivarea cerealelor, pomușoarelor, creșterea legumelor în seră, prelucrarea plantațiilor de nuci, plantațiilor de levănțică, activități de cazare şi alimentație publică, sănătate şi asistenţă socială, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, producerea ceaiurilor din plante aromatice, prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din polistiren, procesarea și ambalarea fructelor uscate.

Din numărul total al companiilor acceptate spre finanțare, 78 % își desfășoară activitatea în mediul rural, iar 22% activează în mun. Chișinău. Respectiv, în mun. Chișinău activează 12 companii, 6 – în UTA Găgăuzia, câte 4 companii sunt localizate în raioanele Cantemir și Ialoveni, câte 3 în Orhei, Călărași și Hîncești, câte 2 activează în raionul Strășeni, Nisporeni, Ungheni; Telenești, Căușeni, Cimișlia și câte o întreprindere își va dezvolta activitatea în raioanele: Anenii Noi, Sîngerei, Glodeni, Florești, Rîșcani, Dubăsari, Cahul, Ocnița, Rezina, Criuleni și municipiul Bălți.

Cei 58 de antreprenori urmează să contribuie cu partea lor de investiție, conform regulii 1+1 din banii câștigați în 12 state: Italia, Marea Britanie, Rusia, Franța, Germania, România, Israel, SUA, Irlanda, Islanda, Grecia și Spania.

Din totalul cererilor de finanțare, 34 afaceri (59%) sunt create de lucrătorii migranți, iar 24 de întreprinderi (41%) sunt constituite de rudele de gradul I ale migranților, 18 afaceri (31%) sunt create de femei, 29 afaceri (50%) sunt create și administrate de tineri.

Programul PARE 1+1 are drept scop mobilizarea resurselor umane şi financiare ale cetățenilor Republicii Moldova care muncesc peste hotare în dezvoltarea economică durabilă a țării noastre prin stimularea înființării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii. Programul funcționează în baza regulii „1+1″, astfel încât fiecare leu investit din remitențe va fi suplinit cu un leu în forma de grant din cadrul Programului. Beneficiarii de granturi pot fi cetățeni ai Republicii Moldova, care muncesc peste hotare şi beneficiari de remitențe, rude de gradul I.

Pe parcursul derulării Programului PARE 1+1 a fost facilitat accesul la finanțare pentru 1757 întreprinderi, care au efectuat investiții în economie de peste 1 miliard de lei, dintre care 368 mln. lei constituie suma granturilor transferate în cadrul Programului, astfel, fiecare leu acordat sub formă de grant generează circa 3 lei investiții în economie.

#afaceri #antreprenori #companii #ODIMM

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.