Parlamentul European a aprobat miercuri, în sesiunae plenară la Strasbourg, decizia Consiliului European de a creşte de la 705 la 720 numărul locurilor în legislativul european pentru următorul mandat, informează un comunicat de presă.

Propunerea Consiliului European s-a bazat pe un raport al PE din iunie 2023, care a iniţiat procesul şi a fost motivat de schimbările demografice ce au avut loc în Uniunea Europeană după alegerile din 2019.

Parlamentul a aprobat textul legislativ cu 515 voturi pentru, 74 împotrivă și 44 abțineri. Următoarele alegeri, din 6-9 iunie 2024, vor ține seama de noul număr de locuri din Parlament.

Cele 15 locuri suplimentare vor fi repartizate între 12 ţări, după cum urmează:

Belgia +1 [22]
Danemarca +1 [15]
Irlanda +1 [14]
Spania +2 [61]
Franța +2 [81]
Letonia +1 [9]
Olanda +2 [31]
Austria +1 [20]
Polonia +1 [53]
Finlanda +1 [15]
Slovenia +1 [9]
Slovacia +1 [15]

Componența Parlamentului este examinată înainte de fiecare tură de alegeri, în conformitate cu principiile stabilite de tratate. Acestea includ: un număr maxim de 750 de deputați plus Președintele; cel puțin 6 și cel mult 96 de locuri pentru fiecare țară a Uniunii; și principiul „proporționalității descrescătoare”. De asemenea, cifrele trebuie să se bazeze pe cele mai recente date referitoare la populație.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri europene #eurodeputati #Parlamentul European

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.