Însărcinatul pentru afaceri al Ambasadei Moldovei în Rusia, Sergiu Goncerenco, a fost convocat miercuri de Ministerul de Externe de la Moscova, după ce Chișinăul l-a expulzat pe șeful Sputnik Moldova. Conform diplomației ruse, oficialului din țara noastră i s-a spus că guvernarea Republicii Moldova „persecută” mass-media în limba rusă.

Ministerul de Externe de la Moscova promite răspuns la acțiunile Chișinăului. Republicii Moldova i s-a cerut „să respecte obligațiile internaționale în domeniul libertății de exprimare.

„La 13 septembrie, la Ministerul de Externe al Rusiei a fost chemat Însărcinatul cu Afaceri al Republicii Moldova in Federația Rusă, S. Goncerenco, căruia i s-a exprimat un puternic protest in legătura cu decizia nefondată și provocatoare a autorităților din Moldova de a-l expulza pe șeful agenției de presă Sputnik Moldova V.A. Denisov. Parte rusă consideră acest demers parte a campaniei anti-ruse lansate de Chișinău. Am cerut părții moldovenești să nu persecute politic mass-media în limba rusă și să respecte obligațiile internaționale în domeniul libertății de exprimare și mass-media și al asigurării drepturilor jurnaliştilor”, anunță MAE al Rusiei.

Șeful Sputnik Moldova, Vitalii Denisov, a fost expulzat din Republica Moldova miercuri dimineața. El a primit interdicție de a intra în țara noastră timp de 10 ani, fiind cauzat de imixtiune în afacerile interne.

Ofițerii serviciului de migrație din Republica Moldova au mers la domiciliul lui, l-au urcat în mașină și l-au dus la aeroport, având ordin de deportare. MAI a anunțat că „măsura a fost dispusă în legătură cu implicarea acestuia în treburile interne ale Republicii Moldova”. Moscova a numit decizia drept „atitudine inadecvată a autorităților de la Chișinău”.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a declarat după ședința cabinetului de miniștri că șeful Sputnik Moldova face parte dintr-o instituție care „se ocupă constant de atacuri informaționale”. Conform lui, autoritățile au „toleranță zero” față de asemenea acțiuni.

#ambasada Moldovei #convocare #expulzarea lui Denisov #Goncerencco #MAE Rusia

Republica Moldova este „elevul cu cele mai bune rezultate” în procesul de aderare la Uniunea Europeană, susține comisarul european pentru Extindere, Marta Kos. Declarația a fost făcută într-un interviu pentru France 24, în care oficiala europeană a vorbit despre evoluțiile țărilor candidate și despre perspectivele extinderii UE.

Potrivit Martei Kos, Moldova se numără printre cele patru țări aflate în fruntea procesului de aderare, alături de Muntenegru, Albania și Ucraina.

„Muntenegru, care este cu adevărat în frunte, ar putea finaliza negocierile tehnice la sfârșitul anului și apoi să devină membru în 2028. Albania este pe drumul cel bun. Moldova înregistrează rezultate din ce în ce mai bune și, desigur, și Ucraina”, a declarat Kos.

Comisarul european a făcut însă o distincție între țara aflată cel mai aproape de finalizarea negocierilor și țara cu cele mai bune rezultate în procesul de reforme. În acest context, ea a evidențiat Republica Moldova.

„Moldova este elevul cu cele mai bune rezultate din clasa mea”, a spus Marta Kos, menționând că țara noastră și-a început procesul de aderare mult mai târziu decât statele candidate din Balcanii de Vest.

Kos a subliniat că 2026 este un an important pentru extinderea Uniunii Europene. În primele nouă luni ale anului, UE a deschis și închis mai multe capitole de negociere decât în oricare alt an din ultimii 25 de ani, potrivit oficialei europene.

În același timp, ea a atras atenția că ritmul reformelor diferă de la o țară candidată la alta. În cazul statelor din Balcani, această situație ar putea duce la realocarea unor fonduri europene în valoare de 330 de milioane de euro.

„Uniunea Europeană nu este o organizație de caritate. Pentru a putea ajuta economiile și societățile lor să se dezvolte, acestea trebuie să implementeze reformele, iar noi oferim banii doar dacă acest lucru se întâmplă”, a explicat Marta Kos.

Potrivit acesteia, Muntenegru a implementat până acum 91% dintre reformele asumate, în timp ce Bosnia și Herțegovina are o rată de implementare de zero, în contextul în care autoritățile nu au ratificat două acorduri necesare pentru deblocarea finanțării europene.