Conflictul transintrean și potențialele rezolvări ale acestuia sunt discutate deja de mai mult de trei decenii. În ciuda acestui fapt, soluțiile tot la nivel de discuții au rămas, însă s-au intensificat odată cu debutul amplului război din Ucraina de către Federația Rusă. Analistul politic Anatol Țăranu a declarat că Republica Moldova ar trebui să fie mai insistentă în căutarea unei soluții într-o situație atât de complicată și să nu aștepte rezolvarea conflictului cu Tiraspolul la pachet cu încheierea războilui ruso-urcainean, conform jurnal.md.

Vestea cea mai puțin îmbucurătoare este, totuși, că acest conflict, înghețat de 30 de ani, nu are soluții. Țăranu consideră că Republica Moldova, care are încă restanțe la capitolul economic și al deciziilor politice, nu are șanse să soluționeze un conflict cum este cel transnistrean.

„Problema transnistreană nu are soluții. Un stat care nu știe ce-i cu dânsul nu poate să soluționeze un conflict secesionist Noi suntem acum în așteptarea finalizării războiului din Ucraina în speranța că finalul acestuia o să ne aducă o soluție magică. Dar dacă nu o sa ne aducă?”, se întreabă Anatol Țăranu.

Comentatorul politic nu vede în acest moment cum Ucraina poate pe front să câștige războiul, în ciuda faptului că Rusia l-a pierdut deja în plan geopolitic.

„Foarte mult s-a vorbit despre faptul că Rusia a pierdut acest război. Eu cred, din punct de vedre geopolitic că Rusia cu adevărat a pierdut acest război, numai că din punct de vedere militar, eu nu văd cum Ucraina poate să câștige acest război. Iar dacă Ucraina nu câștigă militar acest război, iar pacea va fi cumva negociată, înseamnă că se vor face anumite compromisuri pentru Federația Rusă, fiindcă altfel pacea nu poate fi încheiată”, a explicat Țăranu.

În acest context, analistul este curios în legătură cu interesul Republicii Moldova în cadrul acestor negocieri.

„Istoric pot să vă spun, că interesele marilor jucători politici au fost plătite cu moneda măruntă a micilor jucători. Și dacă Republica Moldova n-o să înseșească această lecție a istoriei, mă tem că o să plătească scump”, a mai adăugat comentatotul politic.

În același timp, Republica Moldova, în integrarea europeană, se cuplează cu Ucraina. Țăranu este însă de părere că din punct de vedere al acestei păci problematice care va fi încheiată, noi nu avem niciun intres să fim și mai departe cuplați în respectivul proces cu Ucraina. Riscurile sunt, în această situație, mult prea mari și depășesc oportunitățile.

„Noi avem nevoie de un plan individual de dezvoltare al acestui stat. Dacă vom fi din nou cuplați cu Ucraina, mă tem vom fi iarăși piesa secundară într-un joc mare care se face. Riscurile sunt foarte mari. Situația este foarte complicată. Războiul din Ucraina a deschis oportunități, dar, în același timp, împreună cu aceste oportunități, s-au majorat și riscurile pentru Republica Moldova”, a conchis Anatol Țăranu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Anatol Taranu

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.