Comisia Electorală Centrală (CEC) a stabilit ordinea de înscriere a concurenților electorali în buletinul de vot pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie curent, care include toate partidele politice și un candidat independent, care s-au înregistrat la CEC în perioada prevăzută de Codul electoral.

Astfel, buletinul de vot va avea 23 de concurenți electorali după cum urmează:

Partidul Politic Partidul Acasă Construim Europa „PACE”;
Partidului Politic „Partidul Acțiunii Comune — Congresul Civic”;
Blocul electoral „RENATO USATÎI”;
Partidul Politic „Șor”;
Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate;
Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor;
Mișcarea Profesioniștilor „Speranţa – Надежда” ;
Partidul Democrat din Moldova;
Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr”;
Partidul Politic „Partidul Unității Naționale”;
Partidul Politic „Democraţia Acasă”;
Partidul Politic „NOI”;
Partidul Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei”;
Partidul Politic ALIANȚA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR;
Partidul Politic Partidul Verde Ecologist;
Partidul Politic „Partidul Legii şi Dreptăţii”;
Partidul Politic „Puterea Oamenilor”;
Partidul Regiunilor din Moldova;
Partidul „Patrioții Moldovei”;
Partidul Politic „PARTIDUL SCHIMBĂRII”;
PARTIDUL POLITIC NOUA OPȚIUNE ISTORICĂ;
Partidul Politic Partidul Oamenilor Muncii;
Veaceslav Valico (candidat independent).

Tot astăzi, CEC a aprobat modelul şi textul buletinului de vot pentru scrutinul din 11 iulie. Potrivit hotărârii aprobate, lungimea buletinului de vot va fi de 580 mm, iar lățimea de 140 mm. Partea de sus va conține inscripția „BULETIN DE VOT”, iar sub aceasta se va scrie tipul scrutinului și data desfășurării.

Mai jos se aplică două numere: în partea stângă – numărul de ordine al circumscripției electorale, iar în partea dreaptă – numărul de ordine al secției de votare.

Buletinul de vot va fi divizat în 23 de patrulatere. În partea stângă a fiecărui patrulater se va imprima simbolul concurentului electoral, în centrul patrulaterului se va înscrie denumirea partidului, mișcării social-politice, blocului electoral sau inscripția „candidat independent”.

Concurenţii electorali se vor înscrie în buletinul de vot cu litere majuscule în ordinea stabilită de CEC. Buletinul de vot se va tipări pe hârtie opacă (mată) de culoare gri afumat.

#alegeri #buletin de vot #CEC

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.