Grindeanu, îndemn către români să nu dea bani sindicatului: Nu am încredere

Acesta a punctat, referitor la iniţiativa sindicatului angajaţilor companiei de a solicita donaţii de „1 leu” pentru salvarea TAROM, că recomandă românilor „să nu dea„.

„Domnii de la sindicat prima oară ar trebui să vadă altele. Unu: că este supradimensionat numărul de angajaţi de la TAROM. Cum se încearcă să se facă ceva, cum o dăm într-o grevă. Doi: eu n-am întâlnit instituţie cu angajaţi mai mulţi, neamuri ei între ei, cum e la TAROM. Campanie de tipul ăsta e frumos – „Dăm un leu pentru Ateneu”, era în trecut o campanie de acest tip, dar hai să vedem partea cealaltă. E o chestiune care dă bine la presă, dar nu asta e soluţia. Scuzaţi-mă, un leu… Eu recomand românilor să nu dea ca să fiu mai clar, pentru ce strâng cei de la sindicat, că n-am încredere foarte mare. Eu n-am încredere foarte mare în acest stil de a face subscripţie publică, mai ales gestionată aşa cum am spus de cineva care pare foarte atent când încerci să faci câte o restructurare (…) Ieri am văzut acest anunţ care mi-a ridicat mari semne de întrebare„, a spus Grindeanu.

Potrivit ministrului de resort, autorităţile de la Bucureşti se află în discuţii cu Comisia Europeană cu privire la un ajutor de stat acordat TAROM.

„Partea legată de companie în sine este că suntem în dialog cu Comisia Europeană legat de ajutorul de stat pe care trebuie să-l primim şi eu sper să-l primim în săptămâni (…) Am înţeles că a fost şi perioada asta de vacanţă şi la nivel de Comisie Europeană, dar odată şi odată trebuie să se închidă acest subiect. Am livrat toate lucrurile care ni s-au cerut, astfel încât să primim acest ajutor de stat. Vă spun cât se poate de clar că îmi doresc să salvăm această companie. Toată lumea îşi doreşte. E un brand pe care nu putem să-l aruncăm la gunoi, dar trebuie să se aşeze pe criterii economice valide. În acest moment, cu acest număr de personal pe care îl avem la TAROM, lucrurile nu stau în picioare economic„, a subliniat oficialul.

Din nou se schimbă managerul

Acesta a adăugat că este posibil ca TAROM să aibă un nou manager general în următoarele două-trei săptămâni.

„Probabil, în următoarele două – trei săptămâni, vom avea un manager general care provine din zona aceasta, să zicem corporatistă, care nu are neapărat o legătură cu zona de de aviaţie, dar are foarte mare legătură cu modul în care se conduce o companie multinaţională. Poate că asta este soluţia pentru a ieşi din acest cerc vicios„, a menţionat Sorin Grindeanu.

Sindicatul angajaţilor companiei a solicitat, marţi, în mod public tuturor membrilor de sindicat, angajaţi şi foşti angajaţi şi totodată tuturor cetăţenilor României, care încă mai cred în brandul TAROM, să susţină renaşterea acestei companii. Astfel, în perioada următoare sindicatul va susţine o activitate de donaţii pentru salvarea acestei companii şi una de subscripţie publică de acţiuni în vederea ajutorării companiei.

„Forma donaţiilor, conturile şi Prospectul de emisiune vor fi publicate conform legislaţiei în vigoare. Dai 1 RON! Salvezi TAROM!„, se menţionează în comunicatul sindicaliştilor din TAROM, semnat de către preşedintele Sindicatului Unit TAROM (SUT), Narcis Pascu.

În replică, oficialii operatorului aerian au transmis un mesaj ferm de disociere faţă de demersul de donaţii publice iniţiat de unul dintre sindicatele din companie pentru salvarea companiei.

„În acest moment, considerăm că datoria TAROM este faţă de români, nu invers. Tarom transmite un mesaj ferm de disociere faţă de un demers de donaţii publice iniţiat de unul dintre sindicatele companiei. Datoria noastră este faţă de pasageri şi de români în general, faţă de cei care aleg serviciile companiei şi cărora suntem datori să le oferim tot ce avem mai bun în schimbul încrederii pe care o investesc în noi. Un demers menit să inverseze acest raport nu este nici util, nici binevenit. Compania TAROM trebuie să se reconsolideze şi să se revitalizeze, urmând un plan clar de restructurare. Şi va reuşi„, au afirmat reprezentanţii operatorului, într-un comunicat de presă.

Pierderi de peste 62 milioane de lei

Proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul 2023 al companiei TAROM prevede o pierdere în valoare de 62,416 milioane de lei românești, în scădere cu 28,79%, respectiv cu suma de 154,349 milioane de lei românești faţă de pierderea aprobată în bugetul de venituri şi cheltuieli aferent anului 2022, şi în scădere cu 20,53%, echivalentul a 241,641 milioane de lei românești, comparativ pierderea preliminată/realizată la data de 31 decembrie, anul trecut.

Numărul de personal prognozat pentru finele anului 2023 este de 1.314 salariaţi, în scădere cu patru salariaţi faţă de cel aprobat în bugetul de venituri şi cheltuieli aferent anului 2022, prin Ordinul MTI nr. 470/2022.

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei românești/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială, recalculat conform Legii anuale a bugetului de stat pe anul 2023 – Legea nr. 368/2022, în valoare de 10.592,85 lei românești/salariat, a fost estimat în creştere cu 18,03% în comparaţie cu valoarea preliminată/realizată în anul precedent.

John D. „Jay” Rockefeller al IV-lea a murit vineri la locuința sa din capitala SUA, a anunțat The Washington Post, citat de Reuters. Avea 89 de ani. El era descendentul uneia dintre cele mai cunoscute și mai bogate familii din America, care, de-a lungul celor trei decenii petrecute în Senatul SUA, a susținut extinderea accesului persoanelor sărace la serviciile medicale și l-a criticat vehement pe președintele George W. Bush pentru modul în care a gestionat războiul din Irak, transmite Hotnews.ro.

Rockefeller, un democrat înalt, cu o fire rezervată și opinii liberale, a fost ales în 1984 pentru primul dintre cele cinci mandate de câte șase ani în care a reprezentat Virgina de Vest în Senat, după ce ocupase două mandate în funcția de guvernator al acestui stat sărac, cu o economie bazată pe mineritul cărbunelui.

În 2002, Rockefeller a votat în favoarea proiectului de lege al republicanului George W. Bush, care autoriza declanșarea războiului din Irak, început prin invazia condusă de SUA în 2003. Ulterior, el și-a exprimat regretul pentru acel vot și, în calitate de președinte al Comisiei pentru Informații a Senatului, l-a acuzat pe Bush că a dus țara la război pe baza unor „pretexte false”.

Era strănepotul magnatului petrolier John D. Rockefeller și descendentul unei familii care a construit o adevărată dinastie politică, din care a făcut parte și unchiul său Nelson Rockefeller, guvernator al statului New York.

Un Rockefeller născut la New York a făcut carieră politică în Virginia de Vest

Viața lui Jay Rockefeller, născut la New York, a luat o altă direcție după absolvirea Universității Harvard și participarea, între 1964 și 1966, la un program de serviciu în folosul comunității, desfășurat în zonele rurale sărace din Virginia de Vest.

După ce a intrat în viața publică, a militat pentru extinderea accesului la serviciile medicale, combaterea sărăciei, acordarea de beneficii medicale minerilor din industria cărbunelui și sprijinirea veteranilor militari. În calitate de senator, a contribuit la conturarea programului creat în 1997, prin intermediul căruia guvernul federal american ajută statele să asigure acoperire medicală pentru milioane de copii neasigurați.

Rockefeller a susținut propunerea eșuată a președintelui democrat Bill Clinton din anii 1990 privind instituirea unei asigurări de sănătate cu acoperire aproape universală. Ulterior, a luptat pentru adoptarea reformei sistemului de sănătate promovate de președintele democrat Barack Obama, care a fost încununată de succes și a devenit lege în 2010.

În dezbaterile privind reforma lui Obama, Rockefeller a încercat, fără succes, să convingă autoritățile federale să ofere un program de asigurări medicale întregii populații – pe lângă programele deja existente pentru persoanele sărace și cele în vârstă – ca alternativă la polițele de asigurare private, care pot fi costisitoare și restrictive.

„Lupta pentru cei care au cea mai mare nevoie de ajutor a fost menirea vieții mele și nu voi înceta niciodată să lupt pentru a face o diferență în viața oamenilor care înseamnă atât de mult pentru mine”, declara Rockefeller în 2013, când a anunțat la vârsta de 75 de ani că nu va mai candida pentru un al șaselea mandat în Senat.

Senatorul Jay Rockefeller a devenit unul dintre cei mai duri critici ai războiului din Irak

Înaintea invaziei din Irak, administrația Bush și-a construit argumentele în favoarea războiului invocând informații ale serviciilor de informații potrivit cărora Irakul ar fi deținut un arsenal de arme de distrugere în masă – arme care, în realitate, nu existau – și presupuse legături între liderii irakieni și rețeaua al-Qaida, responsabilă pentru atentatele din 11 septembrie 2001.

„Dacă aș fi știut atunci ceea ce știu acum, aș fi votat împotriva acestei măsuri”, declara Rockefeller în 2004 pentru ziarul Charleston Gazette, referindu-se la proiectul de lege din 2002 care autoriza războiul.

„Cred că informațiile serviciilor secrete au fost denaturate”, a continuat el. „Și cred că interpretarea acestor informații a fost, la rândul ei, denaturată. Am avut un președinte despre care știm acum că era hotărât să declanșeze războiul”, a mai spus acesta.

Un raport al Comisiei pentru Informații, publicat în 2008, în perioada în care Rockefeller ocupa funcția de președinte al acesteia, susținea că Bush, vicepreședintele Dick Cheney și alți oficiali de rang înalt au exagerat concluziile serviciilor de informații și au ignorat divergențele existente în interiorul comunității americane de informații cu privire la armele deținute de Irak și la controversatele legături ale acestei țări cu rețeaua al-Qaida.

Raportul respingea declarațiile făcute înaintea războiului de Bush și Cheney, potrivit cărora Irakul ar fi putut furniza rețelei al-Qaida arme de distrugere în masă.

„A le prezenta americanilor cele două entități ca având un parteneriat operațional și ca reprezentând o singură amenințare, imposibil de diferențiat, a fost fundamental înșelător și a condus țara la război pe baza unor pretexte false”, declara Rockefeller la publicarea raportului.

Senatorul a fost strănepotul celui mai bogat om din America

Rockefeller s-a născut la 18 iunie 1937, la câteva săptămâni după moartea străbunicului său, care fusese cel mai bogat om din America.

Numele Rockefeller venea la pachet cu așteptări foarte mari. Tatăl său era un filantrop celebru. Unchiul său Nelson a fost vicepreședinte al SUA, precum și guvernator al statului New York. Un alt unchi, David Rockefeller, a condus banca Chase Manhattan, iar unchiul Winthrop Rockefeller a fost guvernator al statului Arkansas.

A fost ales în legislativul statului Virginia de Vest în 1966, înainte de a împlini 30 de ani, iar în 1968 a fost ales secretar de stat al acestui stat.

A pierdut cursa pentru funcția de guvernator în 1972, apoi a ocupat funcția de președinte al unei instituții de învățământ superior, înainte de a fi ales guvernator în 1976. Rockefeller, care a devenit unul dintre cei mai bogați membri ai Congresului SUA, a cheltuit milioane de dolari din propria avere pentru a-și finanța campania electorală încununată de succes pentru un loc în Senat, în 1984.

Uneori, Rockefeller a fost eclipsat de celălalt senator al statului său, Robert Byrd, care a murit în 2010, la vârsta de 92 de ani, fiind, la acel moment, cel mai longeviv membru al Congresului din istoria SUA.

De regulă, el a susținut industriile cărbunelui și oțelului din statul său, dar i-a înfuriat pe directorii companiilor miniere în 2012, când s-a opus eforturilor republicanilor de a împiedica reglementarea emisiilor provenite de la centralele electrice pe bază de cărbune.

A fost căsătorit cu Sharon Percy Rockefeller, directoare de televiziune, alături de care a avut patru copii.