Ștefan Gligor este candidatul Partidului Schimbării la funcția de primar general al municipiului Chișinău pentru alegerile locale generale programate pentru 5 noiembrie 2023. Decizia a fost luată sâmbătă, 23 septembrie curent, de membrii formațiunii politice în contextul „lipsei unui candidat competent și credibil”. Cel puțin așa este descris în comunicatul pentru presă, Ștefan Gligor fiind liderul partidului.

În primul rând, la ședința Congresului extraordinar și Consiliului Politic Național al Partidului Schimbării condusă de Ștefan Gligor au fost aleși cinci vicepreședinți noi. Este vorba despre: Simion Tatarov, primarul orașului Rezina; Cristina Craevscaia-Derenova, președinta Organizației teritoriale Bălți a Partidului Schimbării, profesor universitar și consilier municipal; Gheorghe Răileanu, președintele Organizației teritoriale Cimișlia, ex-primar al orașului Cimișlia; Alexei Mereuță, președintele Organizației teritoriale Telenești, consilier raional și membru al Consiliului local Telenești, antreprenor; Mihai Avram, președintele Organizației municipale Chișinău a Partidului Schimbării, magistru în drept al Universității din Amsterdam, expert în mobilitate urbană.

După care s-a decis, în contextul „lipsei unui candidat competent și credibil la funcția de primar general al municipiului Chișinău desemnarea lui Ștefan Gligor, președintele Partidului Schimbării, în calitate de candidat la funcția de primar general al municipiului Chișinău”.

La aceeași ședință, membrii formațiunii au aprobat „candidatura lui Nicolae Grigorișin la funcția de primar al mun. Bălți drept singurul candidat capabil să facă față grupării Șor și sateliților acesteia”.

Grigorișin anunțase că va candida încă în luna februarie curent.

Este de menționat că la scrutinul local din toamnă vor fi aleși 898 de primari și 11.058 de consilieri locali, dintre care 9.972 sătești (comunali), orășenești și 1 086 raionali/municipali. Pentru șefia capitalei și-au anunțat deja candidaturile cel puțin următorii: Ruslan Codreanu – Partidul Puterea Oamenilor; Anatol Usatîi – Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei; Constantin Butucel – Partidul Acasă Construim Europa (PACE); Lilian Carp – Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS); Mihail Bagas – Mișcarea social-politice Liga Orașelor și Comunelor; Ion Bulgac – Partidul „Coaliția pentru Unitate și Bunăstare” (CUB); Victor Chironda – Platforma Demnitate și Adevăr (DA); Ion Purice – Partidul Liberal (PL); Vadim Brînzaniuc – Partidul Social Democrat European (PSDE); Adrian Albu – Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM); Mihail Polianschi – Partidul „Congresul Civic”; Ion Ștefăniță – Mișcarea „Respect Moldova”; Diana Caraman – Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM); Vasile Bolea – Partidul „Renaștere”; Teodor Cârnaț – candidat independent; Oleg Burlacu – Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM); Andrei Donică – Mișcarea Profesioniștilor Speranța; Anatol Usatîi – Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM); Ion Ceban – Mișcarea Alternativa Națională (MAN); Dragoș Galbur – Partidul Național Moldovenesc (PNM).

#alegeri locale #candidat #Chisinau #Partidul Schimbarii #primaria chisinau #Stefan Gligor

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.