Turcia consideră PKK și YPG ca principale ținte, după ce a identificat atacatorii cu bombă implicați în atacul de duminică de la Ankara. Ministrul turc de externe a spus că aceștia veniseră din Siria, deci vizarea bazelor militanților kurzi din Siria și Irak este legitimă.

Ministrul turc de externe Hakan Fidan a afirmat miercuri, 4 octombrie curent, că cei doi atentatori care au detonat duminică o bombă în faţa unei clădiri a ministerului de interne de la Ankara veniseră din Siria, deci toate bazele militanţilor kurzi din Siria şi Irak sunt acum ţinte militare legitime.

Forţele armate turce au lansat deja săptămâna aceasta lovituri aeriene şi raiduri terestre în nordul Irakului, reţinând zeci de suspecţi cu posibile legături cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), organizaţie ilegală în Turcia şi considerată teroristă de SUA şi UE. Fidan a susţinut că atacatorii fuseseră instruiţi în Siria şi a promis o reacţie „foarte precisă” din partea Turciei.

„Toate infrastructurile, suprastructurile şi instalaţiile care aparţin PKK şi YPG, în special în Irak şi Siria, sunt din acest moment ţinte legitime pentru forţele noastre armate, forţele de securitate şi unităţile de informaţii”, a avertizat el.

În ultimii ani, Turcia a întreprins mai multe incursiuni în nordul Siriei împotriva miliţiilor YPG, pe care le consideră afiliate PKK. YPG reprezintă însă şi principalul aliat al coaliţiei conduse de SUA împotriva Statului Islamic, iar sprijinul pentru forţa respectivă, condusă de kurzi, a tensionat relaţiile dintre Ankara şi Washington, precum şi legăturile Turciei cu alte state aliate, inclusiv Franţa. D

e aceea, se pare că Fidan s-a referit la militarii americani, francezi şi ruşi din regiune când a recomandat ca „terţii să se ferească de instalaţiile şi oamenii din PKK şi YPG”.

Irakul a protestat împotriva loviturilor turce din zilele trecute. Conform televiziunii Haberturk şi altor organizaţii media locale preluate de Reuters, ministrul irakian al apărării, Thabet al-Abbasi, urmează să se întâlnească joi la Ankara cu omologul său turc, Yasar Guler.

#Ankara #Irak #Siria #turcia

Republica Moldova și Ucraina sunt pregătite să deschidă toate clusterele de negocieri pentru aderarea la Uniunea Europeană, iar Comisia Europeană speră că statele membre vor ajunge în curând la un consens privind deschiderea celor rămase. Declarația a fost făcută de comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, în cadrul unei reuniuni extraordinare a Comisiei pentru afaceri externe, unde a prezentat Pachetul privind extinderea UE.

„Ucraina și Moldova au dat dovadă de o reziliență extraordinară și de un angajament față de calea lor europeană. Poziția noastră rămâne clară: ambele țări sunt gata să deschidă toate clusterele de negocieri și sperăm că în curând Consiliul va ajunge la un consens în privința clusterelor rămase, 4 și 5, respectiv”, a declarat Marta Kos.

Referindu-se la Republica Moldova, oficiala europeană a remarcat că cetățenii au făcut în repetate rânduri o alegere clară în favoarea viitorului european, iar Guvernul a demonstrat determinare și a înregistrat progrese importante în procesul de aderare, în pofida amenințărilor hibride, tentativelor de destabilizare și șocurilor regionale care afectează economia și sectorul energetic.

Marta Kos a calificat drept o reușită importantă deschiderea a patru clustere de negocieri, dar a avertizat că mai sunt multe de făcut. În special, Republica Moldova trebuie să accelereze ritmul reformelor dacă își propune să încheie negocierile de aderare la începutul anului 2028.

Comisara europeană a subliniat că este nevoie de progrese mai consistente în domeniul drepturilor fundamentale și de rezultate clare în toate capitolele de negociere. Totodată, Marta Kos a menționat că Uniunea Europeană lucrează împreună cu Republica Moldova la aspectele importante ale procesului de aderare, astfel încât Comisia Europeană să poată formula un aviz privind țara noastră până la sfârșitul acestui an.