Aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană ar da dreptul Kievului la aproximativ 186 de miliarde de euro pe o perioadă de șapte ani, potrivit estimărilor interne ale bugetului comun multianual al Uniunii Europene, transformând pentru prima dată “multe” dintre statele membre existente în plătitoare nete, relatează Financial Times, citând un document intern al UE.

Această modelare, prima care a apărut de la Bruxelles cu privire la potențiala aderare a nouă noi state membre, subliniază implicațiile politice și financiare profunde ale extinderii Uniunii pe întregul continent, iar documentul a fost întocmit în contextul în care liderii europeni se reunesc joi și vineri la Granada, în Spania pentru summit-urile succesive ale Comunității Politice Europene și Consiliului European, ultimul având pe agendă tema extinderii.

Oficialii UE au estimat în această vară potențialele ramificații financiare într-un studiu consultat de Financial Times, care a folosit normele existente pentru bugetul Uniunii pentru 2021-2027. Acestea au fost aplicate unei uniuni extinse care include Ucraina, Moldova, Georgia și șase state din Balcanii de Vest.

Bilanțul financiar al adăugării tuturor celor nouă membri la bugetul existent, cunoscut sub numele de cadru financiar multianual, ar fi de 256,8 miliarde de euro, estimează Financial Times. Efectele în lanț pentru statele membre actuale ar include o reducere de aproximativ o cincime a subvențiilor agricole.

Cu nouă noi state membre, bugetul actual ar crește cu 21%, ajungând la 1.470 miliarde de euro, potrivit estimărilor din document. Aceasta echivalează cu aproximativ 1,4% din venitul național brut al celor 36 de țări.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#aderare la UE #buget #finantare #R Moldova #Ucraina

Partidul Democrat a obținut majoritatea atât în Senatul Statelor Unite, cât și în Camera Reprezentanților, în urma alegerilor de la jumătatea mandatului, desfășurate marți, 3 noiembrie. Rezultatul reprezintă o lovitură politică majoră pentru președintele Donald Trump și ar putea complica semnificativ agenda administrației republicane în ultimii doi ani de mandat, relatează Reuters și EFE.

Democrații au obținut victorii inclusiv în state considerate tradițional bastioane republicane, precum Texas, Kansas, Carolina de Sud și Iowa. În Senat, partidul a ajuns la 51 de mandate, suficiente pentru a prelua controlul asupra camerei superioare.

În Camera Reprezentanților, democrații ar putea obține aproximativ 244 de locuri, cu mult peste pragul de 218 necesar pentru majoritate. Aceasta ar putea fi cea mai consistentă majoritate a partidului din ultimii aproape 20 de ani.

Printre rezultatele notabile se numără victoria lui James Talarico în Texas, primul democrat care obține un mandat de senator din acest stat după aproape patru decenii. Tot în Texas, democrata Gina Hinojosa a câștigat funcția de guvernator, devenind prima femeie de origine latino-americană care conduce statul și primul guvernator democrat din 1990.

În Kansas, Adam Hamilton a devenit primul democrat care câștigă un loc în Senatul SUA în ultimii aproape 100 de ani. De asemenea, Deb Haaland a fost aleasă guvernatoare în New Mexico, devenind prima femeie de origine amerindiană care va conduce un stat american.

Rezultatele reflectă nemulțumirea alegătorilor față de modul în care administrația Trump a gestionat economia, creșterea costului vieții și scumpirea carburanților, pe fondul războiului cu Iranul, declanșat în februarie.

Donald Trump, a declarat că este dispus să recunoască rezultatele alegerilor și să colaboreze cu democrații.

În același timp, după apariția primelor rezultate, Trump a scris pe Truth Social că republicanii ar fi obținut, se pare, o victorie zdrobitoare dacă numele său ar fi figurat pe buletinul de vot.

„Nu am figurat pe buletinul de vot, dar dacă aș fi fost acolo, am fi câștigat cu o majoritate zdrobitoare!”, a scris Trump.

Democrații și-au exprimat deja intenția de a intensifica controlul asupra activității administrației prezidențiale și de a desfășura anchete. Trump, la rândul său, a avertizat că va folosi dreptul de veto pentru a bloca inițiativele acestora.

Preluarea controlului asupra ambelor camere ale Congresului le-ar putea permite democraților să blocheze inițiativele legislative ale administrației Trump, să limiteze o parte din puterile președintelui și chiar să inițieze noi proceduri de demitere.

De asemenea, Hakeem Jeffries este favorit să devină primul președinte de culoare al Camerei Reprezentanților, însă numirea sa urmează să fie confirmată prin votul noului Congres, care își va începe activitatea la 3 ianuarie.

În urma primelor rezultate, piețele financiare au reacționat negativ. Dolarul s-a depreciat față de principalele valute, iar bursele din Asia au înregistrat scăderi, investitorii anticipând posibile blocaje politice la Washington.

Alegerile de la jumătatea mandatului sunt organizate la doi ani după scrutinul prezidențial și reprezintă un test important pentru partidul aflat la Casa Albă. Noile rezultate schimbă raportul de forțe în Congres și reduc marja de manevră politică a președintelui american.