Preţurile de referinţă la gaze naturale pe piaţa din Europa au crescut luni, după descoperirea unei scurgeri dintr-o conductă din regiunea Mării Baltice, ceea ce sporeşte temerile privind securitatea infrastructurii, înaintea iernii.

Prețurile petrolului au crescut din cauza temerilor că situația din Israel și Gaza ar putea perturba producția din Orientul Mijlociu, scrie BBC, avertizând că o escaladare a conflictului în Iran ar pune în pericol aprovizionarea globală.

Luni dimineaţa, la hub-ul de gaze TTF de la Amsterdam, unde se stabilesc preţurile de referinţă în Europa, cotaţiile futures la gaze naturale cu livrare în luna următoare au urcat cu 7,6%, la 41,15 euro pentru un Megawatt-oră (MWh), scrie Bloomberg.

Şi preţurile petrolului sunt în creştere, în contextul tensiunilor geopolitice, sporind temerile privind aprovizionarea. La bursa New York Mercantile Exchange (Nymex), cotaţia barilului de petrol ‘light sweet crude’ a crescut cu 3,28 dolari, ajungând la valoarea de 86,07 dolari, iar la bursa ICE Futures din Londra, cotaţia barilului de petrol Brent din Marea Nordului cu livrare în luna noiembrie a urcat cu 3,14 dolari, la 87,72 dolari.

De la începutul atacului surprinzător asupra Israelului al organizaţiei paramilitare Hamas declanşat sâmbătă, pe uscat, în aer şi pe mare, peste 700 de israelieni au fost ucişi şi 2.150 au fost răniţi, a anunţat armata israeliană într-un nou bilanţ publicat luni dimineaţa.

Duminică noaptea a fost detectată o scurgere suspectă dintr-o conductă din regiunea Mării Baltice, care uneşte reţelele dintre Finlanda şi Estonia, operatorii anunţând că investighează problema. Incidentul arată vulnerabilitatea infrastructurii submarine după exploziile de anul trecut de la gazoductul Nord Stream, aflat în apropiere. De asemenea, există temeri privind posibile întreruperi la facilităţile cheie de export din Australia, din cauza grevelor şi a lucrărilor de mentenanţă. Australia este unul din principalii producători mondiali de gaze naturale lichefiate (GNL).

Arabia Saudită, un mare producător de petrol, a declarat că va reduce cu un milion de barili pe zi în iulie. Alți membri ai OPEC+, un grup de țări producătoare de petrol, au convenit, de asemenea, să continue reduceri ale producției, în încercarea de a susține prețurile slabe.

#gaze naturale #Israel #Marea Baltică #pret #razboi

Islandezii au votat pentru a rămâne în afara Uniunii Europene, a relatat duminică postul de televiziune RUV, populația respingând prin referendum o inițiativă a guvernului de a redeschide discuțiile de aderare și plasându-se de partea celor care au spus că apele de pescuit ale Islandei sunt prea importante pentru a fi supuse riscului, relatează Agerpres.

La întrebarea „Ar trebui Islanda să redeschidă negocierile de aderare cu Uniunea Europeană?”, 52,8% dintre islandezi au răspuns „Nu”, iar 47,2% au votat „Da”, într-o consultare populară organizată sâmbătă, conform rezultatelor finale, publicate duminică de RUV după numărarea tuturor voturilor.

„Poporul respinge negocierile de aderare la UE”, a concluzionat televiziunea pe site-ul său.

Votul „Nu” va dezamăgi Bruxellesul, deoarece unii oficiali au prezentat Islanda ca un caz cu risc scăzut, care ar putea ajuta la diminuarea scepticismului față de extinderea UE și la consolidarea strategică a blocului comunitar într-un moment în care securitatea în regiunea arctică este în centrul atenției.

Guvernul și-a prezentat planul de aderare ca un moment „acum sau niciodată”, iar prim-ministrul social-democrat Kristrun Frostadottir le-a spus alegătorilor în august că un „Nu” ar pune deoparte toate speculațiile privind UE.

Activiștii „Da” au spus că aderarea la bloc ar putea reduce ratele dobânzilor ridicate și ar putea oferi mai multă securitate într-o lume tulburată de războiul din Ucraina și de retorica președintelui american Donald Trump despre anexarea unei alte insule arctice, Groenlanda.

Activiștii taberei „Nu” au declarat că aderarea la UE ar amenința suveranitatea insulei și apele de pescuit.

Campania pentru referendum a alimentat dezbaterea despre locul Islandei în lume, le-a declarat prim-ministrul Kristrun Frostadottir reporterilor după ce și-a exprimat votul în capitala Reykjavik, sâmbătă.

„Este o zi minunată. Am așteptat asta de ani de zile pentru a putea vota”, a spus ea, adăugând că guvernul său își va continua activitatea indiferent de rezultat.

Islanda a depus prima cerere de aderare la UE în 2009, când o criză financiară a lovit economia mică și expusă a țării. Un guvern eurosceptic a pus capăt discuțiilor în 2013.

Tulburările geopolitice, inclusiv războiul din Orientul Mijlociu și tarifele de import impuse de SUA, au amplificat urgența unei probleme pe care islandezii o dezbat cu intermitențe de zeci de ani.

Orice discuție despre aderarea la UE a bogatei insule din Atlanticul de Nord ar fi înghețată acum cel puțin până în 2028.

Islanda este astăzi strâns asociată cu UE prin apartenența sa la Spațiul Economic European (SEE) și la Spațiul Schengen, printre altele – legături care ar rămâne neschimbate.