Teodor Cârnaț – care se prezintă ca avocat, profesor, doctor habilitat, expert în protecția drepturilor omului și drept constituțional – a renunțat la ideea de a candida la șefia Primăriei Chișinău, la o lună de la conferința de presă în care anunța că va intra în luptă independent. Dezvăluirea a fost făcută luni, 9 octombrie curent, pentru Newsmaker.md.

Profesorul universitar a înțeles că va avea dificultăți la înregistrare în calitate de candidat independent, din cauza numărului de semnături pe care urma să le colecteze pentru a putea să depună actele la înregistrare.

Ar fi avut propuneri să candideze din partea unor partide politice, dar a refuzat.

„Am văzut și că sunt candidați serioși care pot câștiga din primul tur. Dacă aș fi participat, aș fi luat 4-5% și apoi ar fi fost un al doilea tur, dar nu vreau ca moldovenii să plătească pentru al doilea tur”, a declarat Teodor Cârnaț.

În 2019, a mai candidat la funcția de primar al mun. Chișinău, din partea Partidului „Voința Poporului”. Atunci, a obținut 0,85% din voturi.

Teodor Cârnaț a deținut mai multe funcții, inclusiv de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). De șapte ori, a încercat să obțină un mandat de judecător la Curtea Constituțională (CCM) și o dată și-a încercat norocul la șefia Autorității Naționale de Integritate (ANI) – toate fără succes.

În prezent, activează în calitate de profesor universitar la Facultate de Drept din cadrul Universității de Stat din Moldovei (USM).

În luna martie, anunța că va candida la funcția de președinte al țării.

#alegeri #candidat #profesor universitar #Teodor Carnat #USM

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski este pregătit să se întâlnească cu liderul rus Vladimir Putin și să discute despre problemele teritoriale, în cadrul eforturilor de a pune capăt războiului, a declarat ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, potrivit Kyiv Post.

Într-un interviu acordat publicației finlandeze Helsingin Sanomat, după o vizită de două zile în Finlanda, Sîbiha a spus că Ucraina a coordonat decizia privind organizarea unei discuții telefonice între Putin, președintele Finlandei, Alexander Stubb, și premierul Norvegiei, Jonas Gahr Store.

Potrivit ministrului ucrainean, liderii nordici au transmis două mesaje principale: solicitarea Ucrainei pentru o încetare a focului și propunerea unei întâlniri între Zelenski și Putin.

„Ne dorim această întâlnire și suntem pregătiți pentru ea. Probabil că doar o întâlnire între Zelenski și Putin poate aduce o nouă dinamică negocierilor. Zelenski este pregătit să discute cele mai dificile și sensibile chestiuni, inclusiv problema teritorială.”, a declarat Sîbiha, transmite Mediafax.

El a spus că discuțiile ar putea duce și la măsuri care să consolideze încrederea, cum sunt schimburile de prizonieri și repatrierea copiilor ucraineni răpiți de Rusia.

Locul întâlnirii nu este cel mai important pentru Ucraina, cu condiția ca aceasta să nu aibă loc la Moscova sau în Belarus. Andrii Sîbiha a glumit că și Coreea de Nord ar putea fi exclusă de pe listă. El a descris invitația Rusiei ca Zelenski să viziteze Moscova drept „neserioasă”.

„Evaluarea noastră este că această discuție a reprezentat un pas înainte în eforturile noastre de pace”, a spus Sîbiha. El a mai spus că speră ca acest canal de comunicare cu Vladimir Putin să rămână deschis.

Conversația a durat aproximativ 90 de minute și a confirmat că negocierile trilaterale dintre Ucraina, SUA și Rusia vor continua la Abu Dhabi, în luna noiembrie, a precizat ministrul.

„Aceste discuții vor arăta dacă Rusia are intenții serioase de a pune capăt războiului pe cale diplomatică”, a afirmat Sîbiha, care a mai spus că, în prezent, Kievul nu vede niciun semn că Moscova ar avea astfel de intenții.

Întrebat dacă Vladimir Putin a făcut declarații importante în timpul conversației, ministrul ucrainean a răspuns: „Cel puțin a avut loc [discuția].”

Apelul a fost criticat de unii oficiali europeni. Președintele Finlandei, Alexander Stubb, și premierul Norvegiei, Jonas Gahr Store, au declarat că au acționat în nume propriu, reprezentându-și țările, și nu în numele Europei.