Teodor Cârnaț – care se prezintă ca avocat, profesor, doctor habilitat, expert în protecția drepturilor omului și drept constituțional – a renunțat la ideea de a candida la șefia Primăriei Chișinău, la o lună de la conferința de presă în care anunța că va intra în luptă independent. Dezvăluirea a fost făcută luni, 9 octombrie curent, pentru Newsmaker.md.

Profesorul universitar a înțeles că va avea dificultăți la înregistrare în calitate de candidat independent, din cauza numărului de semnături pe care urma să le colecteze pentru a putea să depună actele la înregistrare.

Ar fi avut propuneri să candideze din partea unor partide politice, dar a refuzat.

„Am văzut și că sunt candidați serioși care pot câștiga din primul tur. Dacă aș fi participat, aș fi luat 4-5% și apoi ar fi fost un al doilea tur, dar nu vreau ca moldovenii să plătească pentru al doilea tur”, a declarat Teodor Cârnaț.

În 2019, a mai candidat la funcția de primar al mun. Chișinău, din partea Partidului „Voința Poporului”. Atunci, a obținut 0,85% din voturi.

Teodor Cârnaț a deținut mai multe funcții, inclusiv de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). De șapte ori, a încercat să obțină un mandat de judecător la Curtea Constituțională (CCM) și o dată și-a încercat norocul la șefia Autorității Naționale de Integritate (ANI) – toate fără succes.

În prezent, activează în calitate de profesor universitar la Facultate de Drept din cadrul Universității de Stat din Moldovei (USM).

În luna martie, anunța că va candida la funcția de președinte al țării.

#alegeri #candidat #profesor universitar #Teodor Carnat #USM

Inginerii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) au construit un robot extrem de subțire, care se deplasează prin apă folosind celule musculare vii activate cu ajutorul luminii. Dispozitivul are un corp flexibil și două înotătoare, iar cercetătorii îi pot controla direcția prin iluminarea separată a acestora.

Experimentul, descris în Advanced Functional Materials, demonstrează că țesutul muscular crescut în laborator poate genera suficientă forță pentru a pune în mișcare un robot de dimensiuni foarte mici. Tehnologia ar putea fi folosită în viitor pentru explorarea mediilor acvatice fragile, unde echipamentele rigide riscă să provoace daune.

Robotul dezvoltat de echipa MIT are o structură flexibilă din gel, aproximativ cât un baton de gumă de mestecat. Corpul său este prevăzut cu două înotătoare, fiecare acoperită cu un strat de celule musculare mai subțire decât un fir de păr uman.

Celulele au fost modificate genetic pentru a se contracta atunci când sunt expuse la lumină. Prin activarea lor, cercetătorii pot pune în mișcare înotătoarele, care împing apa și propulsează dispozitivul înainte.

Iluminarea separată a celor două părți permite și schimbarea direcției. Dacă lumina este îndreptată către o singură înotătoare, aceasta se mișcă independent de cealaltă. Atunci când ambele sunt activate, robotul poate înota folosindu-le simultan.

În cadrul experimentelor, echipa a demonstrat că dispozitivul se poate deplasa și poate vira într-un labirint subacvatic simplu. La viteza maximă, robotul parcurge aproximativ de patru ori lungimea propriului corp într-un minut. Ritmul este lent în comparație cu cel al unui înotător de performanță, dar arată că un strat foarte subțire de țesut muscular poate asigura propulsia necesară deplasării prin apă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La ce ar putea fi folosiți roboții care înoată cu mușchi vii

După optimizarea structurii, cercetătorii au montat țesutul muscular pe cele două înotătoare ale robotului și l-au testat într-un vas Petri umplut cu apă. O sursă de lumină deplasată manual a permis activarea selectivă a mușchilor și ghidarea dispozitivului printre obstacole.

Deocamdată, viteza redusă reprezintă una dintre limitele proiectului. Echipa intenționează să modifice forma corpului pentru a obține o deplasare mai rapidă. Experimentul urmărește în primul rând să demonstreze că un robot bidimensional, foarte subțire, poate înota folosind exclusiv contracțiile unui strat de țesut muscular viu.

Pe termen lung, astfel de dispozitive ar putea fi adaptate pentru monitorizarea mediilor acvatice sau pentru explorarea unor locuri în care echipamentele convenționale ar putea afecta organismele și structurile fragile. Țesuturile vii răspund la stimuli și au capacități de regenerare care ar putea deveni utile în dezvoltarea unor noi sisteme robotice, deși aplicarea practică a acestor proprietăți necesită cercetări suplimentare.

#inventie #laborator #robot