Guvernul israelian nu a confirmat afirmația specifică potrivit căreia atacatorii Hamas au tăiat capetele unor bebeluși în timpul atacului șocant de sâmbătă, a declarat un oficial israelian pentru CNN, contrazicând o declarație publică anterioară a biroului premierului.

„Au existat cazuri de militanți Hamas care au efectuat decapitări și alte atrocități de tip ISIS. Cu toate acestea, nu putem confirma dacă victimele au fost bărbați sau femei, soldați sau civili, adulți sau copii”, a declarat oficialul.

Într-o apariție de joi, alături de secretarul de stat Antony Blinken, premierul Benjamin Netanyahu a indicat că au fost decapitate persoane de către Hamas, dar nu a precizat dacă este vorba de copii.

Afirmațiile explozive potrivit cărora copii ar fi fost decapitați în kibbutzul Kfar Aza au apărut marți în presa israeliană. Într-o declarație pentru CNN, Forțele de Apărare ale Israelului au descris ulterior scena ca fiind un „masacru”. Femei, copii de vârstă mică și bătrâni au fost „măcelăriți cu brutalitate într-un mod de acțiune ISIS”, a declarat Forțele de apărare israeliene.

Tal Heinrich, o purtătoare de cuvânt a lui Netanyahu, a declarat miercuri că bebeluși și copii mici au fost găsiți cu „capetele decapitate” în Kfar Aza.

Președintele american Joe Biden a părut să confirme această informație. În cadrul unei mese rotunde cu liderii comunității evreiești de miercuri, el a declarat: „Fac acest lucru de mult timp, nu m-am gândit niciodată că voi vedea… să am imagini confirmate cu teroriști decapitând copii”.

Un oficial al administrației americane a clarificat ulterior comentariile lui Biden, declarând pentru CNN că nici Biden, nici consilierii săi nu au văzut imagini sau au primit rapoarte confirmate despre copii sau sugari decapitați de Hamas. Oficialul a precizat că Biden se referea la comentariile publice ale unor instituții media și ale unor oficiali israelieni.

Un purtător de cuvânt al Forțelor de apărare israeliene, Jonathan Conricus, a declarat mai târziu în cursul zilei că este probabil ca teroriștii să fi efectuat decapitări de bebeluși în kibbutzul Be’eri.

„Am primit rapoarte foarte, foarte tulburătoare care au venit de pe teren, potrivit cărora au existat bebeluși care au fost decapitați… Cred că acum putem spune cu relativă încredere că, din păcate, asta s-a întâmplat în Be’eri”, a declarat el.

Inițial, oficialii israelieni au evitat să discute detaliile legate de modul în care au fost uciși cetățenii săi. În schimb, au comparat brutalitatea Hamas cu cea a ISIS, gruparea teroristă sunnită care decapitează captivi și arde de vii prizonieri.

Miercuri, Hamas a negat acuzațiile. Izzat al-Risheq, un oficial de rang înalt și purtător de cuvânt al grupării militante islamiste, a declarat că mass-media internațională a „răspândit minciuni despre poporul nostru palestinian și despre rezistență, susținând că membrii rezistenței palestiniene au decapitat copii și au atacat femei, fără nicio dovadă care să susțină astfel de afirmații și minciuni”.

#bebelusi #Hamas #Israel

Ministerul Afacerilor Interne a venit cu o reacție la criticile președintelui Comisiei parlamentare pentru securitate națională, Lilian Carp, privind întârzierile în implementarea sistemului de alertă MD-Alert și starea deplorabilă a unor adăposturi de protecție civilă. Într-un răspuns oferit la solicitarea Omniapres, instituția a explicat de ce sistemul de avertizare a populației nu este încă funcțional și a precizat că întreținerea adăposturilor ține de responsabilitatea instituțiilor și entităților care le administrează.

Reacția MAI vine după ce Carp a criticat lipsa de pregătire a Republicii Moldova pentru situații de criză, în condițiile războiului din Ucraina și ale încălcărilor repetate ale spațiului aerian național.

„Noi discutăm practic din 2023, în cadrul comisiei. Am avut și audieri și noi spunem că, în general, Moldova trebuie să fie pregătită. Nu doar acum, chiar dacă sunt situații de criză, trebuie să fie pregătiți și să aibă loc diferite instruiri ale populației, cum să reacționeze în diferite situații de criză”, a declarat parlamentarul la o emisiune de la Radio Moldova.

Totodată, Carp a reproșat direct Ministerului Afacerilor Interne că sistemul MD-Alert nu e funcțional nici până acum.

„Noi, din păcate, avem o problemă. Ministerul Afacerilor Interne, până la etapa actuală, încă nu avem MD-Alert pus în funcțiune. Și asta în condițiile când avem un război la hotar de cinci ani de zile, survolează spațiul aerian practic o dată la două-trei zile în ultimul timp. Deci noi nu avem pus MD-Alert încă în funcțiune”, a afirmat Lilian Carp.

Solicitat de Omniapres să comenteze aceste declarații, MAI a subliniat că implementarea sistemului presupune participarea mai multor instituții, parteneri de dezvoltare și operatori de comunicații electronice.

„Este firesc ca Parlamentul Republicii Moldova, prin reprezentanții săi și comisiile parlamentare de profil, să solicite informații și clarificări privind gestionarea domeniilor de importanță majoră pentru siguranța națională”, se arată în răspunsul ministerului.

Potrivit MAI, proiectul MD-Alert, finanțat cu sprijinul Băncii Mondiale, se află încă în etapa pregătirii procedurilor de achiziție și a documentației tehnice. Instalarea echipamentelor, configurarea programelor informatice, testele și instruirea personalului sunt planificate pentru anul 2027.

„Conform planificării actuale, modulele de bază ale MD-ALERT ar urma să devină funcționale către sfârșitul anului 2027”, precizează ministerul.

Astfel, deși necesitatea unui asemenea sistem este discutată în Parlament cel puțin din 2023, populația ar urma să beneficieze de primele funcționalități abia peste aproximativ un an. După implementare, sistemul va fi transmis în gestiunea Centrului Național de Management al Crizelor.

O altă problemă semnalată de Lilian Carp este starea adăposturilor de protecție civilă. Parlamentarul a recunoscut că unele sunt într-o situație deplorabilă și necesită investiții majore, iar în anumite localități exercițiile de apărare civilă nu au mai fost organizate din perioada sovietică.

„Unele sunt în condiții bune, unele necesită investiții suplimentare. Unele se află într-o situație deplorabilă și trebuie investiții mari”, a declarat Carp.

El a admis că măsurile de pregătire a populației și de îmbunătățire a infrastructurii de protecție civilă trebuiau luate încă de la începutul războiului din Ucraina.

„Deci aceste lucruri trebuiau făcute chiar de la începutul războiului. Nu neg acest lucru. Și am spus că eu am tot întrebări față de unii miniștri: de ce nu s-au implementat?”, a afirmat deputatul.

În răspunsul pentru Omniapres, Ministerul Afacerilor Interne confirmă că multe adăposturi sunt degradate, dar precizează că nu le administrează direct.

„Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a realizat cartografierea adăposturilor și a întocmit un raport de constatare privind starea tehnică a acestora, inclusiv gradul de degradare în care se află multe dintre ele”, comunică MAI.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ministerul explică faptul că adăposturile se află, după caz, în administrarea autorităților publice centrale și locale, a instituțiilor publice, a agenților economici sau a unor entități private. Potrivit legislației, administratorii sunt cei care trebuie să asigure întreținerea, dotarea și pregătirea construcțiilor pentru adăpostirea populației.

#critici #Lilian Carp #MAI