Nivelul ridicat al inflației și creșterea costului vieții contribuie la extinderea foametei pe plan mondial, arată un studiu în care au fost incluse 16 țări. Cercetarea a fost realizată la comanda organizației umanitare World Vision International.

Studiul, publicat cu puţin înaintea Zilei mondiale a alimentaţiei, marcată luni, 16 octombrie, a stabilit că pentru 59% dintre părinţii chestionaţi foamea şi malnutriţia în familiile lor, în special în rândul copiilor, constituie un puternic motiv de preocupare. Totodată, 46% dintre ei sunt îngrijoraţi în ce priveşte procurarea banilor necesari pentru a cumpăra mâncare.

Studiul a constatat totodată că 37% dintre părinţi spun că nu le pot asigura copiilor o nutriţie adecvată în fiecare zi şi 21% au afirmat că s-a întâmplat să-şi culce copiii flămânzi în ultima lună.

Situație gravă în țările cu venituri mici

În ţările cu venituri mici, proporţia copiilor care merg la culcare flămânzi se ridică la 38%, potrivit acestui studiu, dar şi în SUA 18% dintre respondenţi au spus că un copil din locuinţa lor s-a aflat în această situaţie.

„Foamea este o problemă globală şi nu se limitează la o ţară sau o parte a globului”, a subliniat într-un comunicat preşedintele World Vision International, Andrew Morely.

Dintre respondenţii care au spus că copiii lor suferă de foame, 46% au menţionat ca motiv principal inflaţia şi costul vieţii.

Următoarele două motive cele mai frecvent sunt veniturile mici (39%) şi faptul că guvernele nu se preocupă suficient pentru a pune capăt foametei (25%). Cele 16 ţări participante la studiul realizat de Ipsos au fost Australia, Bangladesh, Brazilia, Canada, Coreea de Sud, Germania, Filipine, Japonia, Marea Britanie, Mexic, Peru şi SUA, cu câte 1000 de respondenţi, şi Ciad, Republica Democratică Congo, Irak şi Malawi, cu câte circa 500 de respondenţi, din toate categoriile de venituri.

Inflaţia şi costul ridicat al vieţii au fost principalele cauze invocate pentru foamea în rândul copiilor în 11 din cele 16 ţări, în timp ce ţările bogate cum sunt Canada, Australia şi Marea Britanie au menţionat şi creşterile de preţuri.

Preţurile în creştere au afectat economiile de pe tot globul, având la bază factori ca perturbarea lanţurilor de aprovizionare din cauza pandemiei şi efectele războiului Rusiei din Ucraina.

Inflaţia ridicată persistentă este principala preocupare a economiştilor în acest an, conform unor sondaje realizate de Reuters.

#copii #foamete #inflatia #saracie #țări sărace

Viitorii profesori ar putea începe practica pedagogică încă din primul semestru de facultate, iar la absolvire ar urma să susțină o probă de predare. Schimbările fac parte dintr-un nou model de formare a cadrelor didactice, propus de Ministerul Educației și Cercetării, care pune mai mult accent pe experiența din școli și pe pregătirea practică a studenților.

Potrivit proiectului, studiile universitare pentru viitorii pedagogi ar urma să aibă o structură comună, indiferent de instituția în care învață, și să îmbine cinci componente: pregătirea de specialitate, didactica disciplinei, psihopedagogia, practica pedagogică și cercetarea educațională. Astfel, studenții nu s-ar limita la acumularea cunoștințelor teoretice, ci ar învăța și cum să le aplice la clasă. De exemplu, după ce studiază o metodă de predare, ar putea să o testeze în timpul practicii, să observe reacțiile elevilor și să analizeze ce trebuie îmbunătățit la următoarea lecție.

Un rol important în acest proces ar urma să-l aibă mentorii din școli și grădinițe. La început, studenții ar asista la lecții, apoi ar preda anumite secvențe sub îndrumarea unui profesor cu experiență, iar treptat ar ajunge să susțină ore de sine stătător. Pentru ca acest lucru să fie posibil, proiectul prevede crearea unei rețele naționale de instituții de învățământ în care viitorii profesori să-și desfășoare practica. Mentorii și cadrele universitare ar planifica împreună activitățile, ar urmări lecțiile și ar evalua evoluția studenților.

Pe lângă pregătirea pentru predare, viitorii pedagogi ar urma să învețe cum să asigure incluziunea și siguranța copiilor, cum să le susțină bunăstarea și cum să folosească responsabil tehnologia și inteligența artificială. Experiențele din școli ar fi analizate și în cadrul unor seminare, unde studenții ar discuta despre dificultățile întâlnite și despre soluțiile pe care le pot aplica.

Proiectul a fost prezentat și discutat în cadrul unor consultări publice organizate de MEC la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți. La evenimentul de la UPS „Ion Creangă”, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că pregătirea universitară trebuie să fie mai apropiată de realitățile din școli, iar colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ trebuie consolidată.

„Ne dorim ca viitorii profesori să beneficieze de o pregătire cât mai apropiată de realitățile din școală. De aceea, este important să oferim mai mult spațiu practicii pedagogice și să consolidăm colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ. Consultările publice reprezintă o oportunitate de a colecta propuneri pentru îmbunătățirea Concepției, iar în următoarele săptămâni vom continua acest proces și vom prezenta o propunere de plan-cadru pentru dezbateri”, a spus ministrul.

La rândul său, directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership, Viorica Andrițchi, a explicat că practica va fi pusă în centrul pregătirii viitorilor educatori, învățători și profesori.

Concepția prevede trei ani de studii de licență și doi ani de master. Absolvenții de licență ar putea preda în învățământul primar și gimnazial, însă ar trebui să finalizeze un master profesional cu profil didactic în cel mult cinci ani de la prima angajare. Pentru a preda la liceu, diploma de master ar fi obligatorie.

Accesul în profesie ar urma să fie posibil și pentru absolvenții altor domenii, prin intermediul modulului psihopedagogic, al programelor de calificare sau recalificare și al masteratelor didactice complementare.

Noul model ar urma să fie aplicat treptat, începând cu studenții admiși în anul universitar 2027–2028. Cei care sunt deja înscriși la studii ar urma să le încheie conform cerințelor actuale. Proiectul Concepției a fost publicat pentru consultări la 21 octombrie.

Documentul a fost elaborat după analiza programelor de studii de la cele trei universități din țară și a unor modele de formare din Austria, Estonia, Finlanda și Elveția. MEC a luat în calcul și experiența profesională a peste 1.000 de absolvenți ai programelor din domeniul științelor educației. Analiza a arătat că pregătirea viitorilor profesori diferă de la o universitate la alta, iar unii absolvenți, chiar dacă au rezultate academice bune, întâmpină dificultăți atunci când trebuie să aplice teoria în fața unei clase de elevi.

Reforma este însoțită și de măsuri de sprijin pentru tinerii care aleg profesia didactică. De la 1 septembrie 2026, bursele au fost majorate cu 40%, iar tinerii specialiști eligibili, repartizați în funcții didactice, pot beneficia de indemnizații de până la 375.000 de lei, precum și de mentorat și reducerea normei didactice în primii ani de activitate.