Deputații au votat astăzi, 17 august curent, în a doua lectură, un proiect de modificare a Legii privind Fondul de Reducere a Vulnerabilității Energetice și a Legii cu privire la Ajutorul Social. Documentul urmărește instituirea a două categorii noi de vulnerabilitate energetică – „primară” și „extremă”.

„Această măsură are scopul de a identifica gospodăriile cele mai vulnerabile din punct de vedere energetic și de a oferi compensații mai mari la plata facturilor pentru consumul de energie în timpul sezonului rece.

Proiectul mai propune integrarea a două instrumente de susținere a cetățenilor în perioada rece – ajutorul pentru sezonul rece și compensațiile la facturile de energie – într-un mecanism unic de plată a compensațiilor pentru energie. Până acum, aproximativ 170 000 de familii au trebuit să completeze două cereri separate în două sisteme informaționale diferite pentru a beneficia de ambele plăți.

Pentru a asigura o mai bună echitate în sistem, proiectul propune extinderea listei de criterii luate în considerare pentru determinarea gradului de vulnerabilitate energetică”, scrie bani.md.

În prezent, programul nu distinge între adulți și copii, persoane cu dizabilități sau rezidenți din mediul urban sau rural.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Această modificare propune, de asemenea, o soluție pentru locuitorii zonelor rurale care nu sunt conectați la surse de energie pentru încălzire. În funcție de circumstanțele fiecărei gospodării, aceasta ar putea beneficia fie de compensație în factură, fie de o plată monetară din Fondul de Vulnerabilitate Energetică.

Pentru a obține o imagine mai precisă a veniturilor familiei, proiectul propune autorităților accesul la datele deținute de instituții financiare, cum ar fi bănci și birouri de credit, privind situația financiară a familiei. Aceasta ar contribui la combaterea muncii nedeclarate și subdeclarate în economia Republicii Moldova”, informează Parlamentul.

Statisticile arată că în perioada rece 2022-2023, 80% din gospodăriile din Republica Moldova, adică peste 600 000 de gospodării, au fost încadrate în categoria de vulnerabilitate energetică foarte ridicată.

Pentru anul 2023, suma de 893,1 milioane de lei a fost alocată pentru acordarea ajutorului pentru perioada rece și plata compensațiilor la resursele energetice familiilor defavorizate.

#Moldova #parlament #vulnerabilitate energetica

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.