Argentinianul Luis Moreno Ocampo, fost procuror al Curții Penale Internaționale (CPI) între 2003 și 2012, perioadă în care a încheiat un singur dosar și a fost suspectat de corupție, este acuzat că a devenit promotorul intereselor Kremlinului.

Luis Moreno Ocampo, fost procuror al Curții Penale Internaționale (CPI), care a ocupat această funcție între 2003 și 2012 și anterior a fost suspectat de corupție, a publicat, la 7 august, un raport intitulat „Genocidul armean în 2023”.

Chiar dacă argentinianul Luis Moreno Ocampo are o reputație dubioasă, subiectul a fost preluat de mass-media internațională cu autoritate – Forbes, Washington Post, CNN și ABC News.

„Documentul, întocmit pe baza unei narațiuni false promovate de conducerea separatiștilor armeni din Karabakh în interesele Kremlinului, a primit o publicitate nemeritat de largă. Procurorul Ocampo este numit «expert» și este folosit ca purtător de cuvânt moral pentru întregul popor armean”, este de părere politologul Igor Chalenko, șef al Centrului de analiză și strategii din Ucraina.

Folosirea tezelor lui Putin

Narațiunile false aruncate de Ocampo sunt folosite de Rusia de mai bine de un sfert de secol pentru a justifica ocuparea unor părți din Moldova, Georgia și acum Ucraina și Azerbaidjan.

„Așa-zisa «Opinie a expertului» a fost întocmită de fostul procuror în 9 zile, fără a părăsi locul „genocidului”. Mai mult decât atât, «examinarea» în sine a fost ordonată, și public, de Arayik Harutyunyan – un om care se autointitulează «președintele Artsakh», adică liderul unui stat inexistent pentru Kremlin.

Nu există o țară denumită «Artsakh». Aceasta este o enclavă separatistă autoproclamată din Karabakh, pe teritoriul Azerbaidjanului, care nu este recunoscută de nici o țară, doar de aceleași cvasi-state autoproclamate controlate de Kremlin”, arată politologul Igor Chalenko, șef al Centrului de analiză și strategii din Ucraina.

Enclave separatiste asemănătoare cu „Artsakh”

După prăbușirea Uniunii Sovietice, Kremlinul a creat în Moldova (așa-numita Republică Moldova Pridnestroviană sau Transnistria), în Georgia (Osetia de Sud) și în estul Ucrainei, Republica Populară Donețk (RPD) și Republica Populară Lugansk (LPR), ocupate de Rusia în 2022, notează newsweek.ro.

Retorica despre „genocidul” locuitorilor din teritoriile controlate de separatiști este folosită în mod regulat de Kremlin pentru a justifica ocuparea unei părți din țările post-sovietice sau controlul acestora.

De exemplu, în februarie 2022, anunțând invazia Rusă în Ucrainei, președintele rus Vladimir Putin a declarat că unul dintre obiectivele agresiunii militare a fost „denazificarea” Ucrainei. Și a mai acuzat conducerea Ucrainei de „genocid” al locuitorilor din autoproclamatele DNR și LNR.

Acum, Kremlinul promovează teze similare în Caucazul de Sud. Acestea ajung în mass-media internațională, prin „expertize” comandate public, precum raportul fostului procuror al Curții Penale Internaționale Moreno Ocampo.

Milionar fără justificare
În 2017,jurnaliștii francezi de investigație politică de la Mediapart au identificat companiile offshore ale lui Ocampo: „Ocampo conducea companii situate în unele dintre cele mai cunoscute paradisuri fiscale din lume în perioada în care a fost procuror șef al CPI. Ca răspuns la o întrebare despre activitățile sale financiare offshore, fostul procuror vedetă a spus că salariul său la ICC „era insuficient”.

Potrivit Mediapart, după ce a părăsit ICC, Ocampo avea active inexplicabil de mari: imobiliare în Haga (1,2 milioane de euro), cinci proprietăți în Argentina (2,2 milioane de dolari) și cel puțin 1 milion de dolari într-o bancă.

În septembrie 2008, ediția britanică a The Telegraph a relatat că procurorul Ocampo, în timpul unei vizite în Africa de Sud, a fost acuzat că ar fi forțat o jurnalistă locală să întrețină relații sexuale. Mărturia împotriva violatorului a fost dată de colegul său, secretarul de presă al parchetului ICC, Cristan Palme, pe care Ocampo l-a demis ulterior. The Telegraph a scris: „Aceste delicte au prejudiciat grav credibilitatea instanței”. Însă Ocampo a scăpat de acuzații.

Un singur dosar penal încheiat în 9 ani

Timp de 9 ani ca procuror ICC, Ocampo a închis un singur dosar penal. Financial Times a scris despre acest lucru în 2017: „Termenul său de nouă ani în instanță a fost marcat de mai multă controversă decât succes. Primul verdict al CPI asupra lui Thomas Lubanga, liderul unui grup paramilitar din Congo, a fost pronunțat abia în 2012, cu câteva luni înainte de plecarea lui Ocampo”. Dar și aici au fost niște scandaluri.

Cazul Lubanga, care a recrutat copii pentru a participa la ostilități, este investigat de Ocampo din 2006. Potrivit informațiilor germanului Spiegel, din vina procurorului, „cazul aproape că s-a prăbușit de două ori”.

Proiectul mass-media francez Zero Impunity, referindu-se la un fost angajat al CPI, a relatat că în timpul anchetării acestui caz, Ocampo a ignorat multe crime: „Pentru congolezi, cele mai teribile încălcări care au provocat cele mai mari suferințe populației au fost violurile și jafurile. Totuși, toată violența sexuală comisă de miliții a fost lăsată în culise”.

Apărarea criminalilor de război

În 2015, fostul procuror ICC, după ce și-a trădat valorile profesiei de dragul profitului, a devenit apărătorul intereselor miliardarului libian Hassan Tatanaka.

Acesta din urmă l-a sprijinit pe criminalul de război, liderul grupărilor armate ilegale din Libia, Khalifa Haftar, care este acuzat de uciderea civililor și alte încălcări ale drepturilor omului.

În 2017, Spiegel a raportat că Ocampo a primit o taxă de 750.000 USD pentru această lucrare. Publicația a mai atras atenția asupra faptului că „Haftar nu este persoana cu care ar trebui să fie asociat fostul procuror șef al Curții Penale Internaționale”.

Raport comandat de separatiști

În 2010, Ocampo, în calitate de procuror CPI, a sosit la Erevan și s-a întâlnit cu fostul președinte al Armeniei Serzh Sargsyan.

El a vizitat din nou Erevan cinci ani mai târziu, la invitația conducerii țării de a participa la forumul „Împotriva crimei de genocid”.

„Pe 29 iulie 2023, șeful separatiștilor pro-ruși din Karabakh, Arayik Harutyunyan, a apelat la fostul procuror pentru a-și obține „opinia expertului”. Rezultatul a fost un raport cu titlul tare „Genocidul armean în 2023”. Procurorul, care a investigat un caz ICC timp de 9 ani, a reușit să rezolve situația din Karabakh în doar 9 zile”, arată politologul Igor Chalenko, șef al Centrului de analiză și strategii din Ucraina.

Ce a „înțeles” Ocampo?

„De fapt, raportul de 28 de pagini al fostului procuror a fost scris repetând narațiunea Kremlinului în alte republici post-sovietice pe care Rusia încearcă să le influențeze prin separatiști marionete. Se vorbește despre «o catastrofă umanitară în rândul celor 120.000 de locuitori din Artsakh», deși, potrivit datelor Canalului Cinci al TV ucraineană, „populația reală a enclavei armene din Karabakh nu este mai mare de 40.000”, explică politologul Igor Chalenko, șef al Centrului de analiză și strategii din Ucraina.

Presa ucraineană precizează că „Putin folosește separatiștii armeni ca marionete din Karabakh în propriile sale scopuri, la fel cum a făcut cu oseții și abhaziei din Georgia și cu susținătorii lumii ruse din Crimeea și Donbass”.

„Jocul cu sentimente separatiste și promovarea falsurilor testate anterior în Ucraina despre „genocidul” populației locale, potrivit Newsweek, «permite Moscovei să mențină o prezență militară în Caucazul de Sud, precum și în regiunea separatistă a Osetiei de Sud de Georgia sau în regiunile de est ale Moldovei controlate de ruși”, este de părere politologul Igor Chalenko, șef al Centrului de analiză și strategii din Ucraina.

Ce spune un adevărat expert de drept internațional

Raportul Ocampo, care a primit o publicitate nemeritat de mare, a fost comentat și de Rodney Dixon, un important expert în drept internațional, specializat în acuzații legate de presupuse genocide.

Potrivit lui Dixon, raportul nu este doar compromis de natura sa obicei, ci și complet incompetent în interpretarea conceptului de „genocid” și demonstrează „selectivitate clară în raport cu „fapte”.

Celebra „revenge dress” sau „rochia răzbunării”, purtată de prinţesa Diana după ce prinţul Charles şi-a mărturisit public infidelitatea, va fi scoasă la licitaţie de Sotheby’s în New York pe 9 decembrie, a anunţat joi, 10 septembrie, casa de licitaţii, scrie antena3.ro.

Rochia neagră cu decolteu creată de Christina Stambolian este estimată la o sumă cuprinsă între 150.000 şi 300.000 de dolari (129.000 şi 259.000 de euro), a precizat Sotheby’s într-un comunicat.

O parte din încasări va fi direcţionată către spitalul regal din Edinburgh, Scoţia, specializat în sănătatea mintală.
Înaintea licitaţiei, rochia va fi expusă la Londra în perioada 18-24 septembrie, la Hong Kong (1-15 octombrie), Geneva (6-11 noiembrie) şi New York (din 2 decembrie).

„Prinţesa inimilor” a purtat această ţinută îndrăzneaţă, care sfida codurile regalităţii britanice, cu prilejul unei gale caritabile în iunie 1994, după ce soţul ei, de care se separase, şi-a recunoscut infidelitatea la televiziune.

„Prinţesa Diana a transformat această rochie într-unul dintre cele mai puternice mesaje pe care le-a transmis vreodată”, remarcă Morgane Halimi, responsabilul departamentului poşete şi modă în cadrul Sotheby’s.

„Ceea ce a devenit un moment viral pe scară mondială (…) a oferit tuturor, dar mai ales femeilor, permisiunea de a utiliza moda nu doar ca o simplă podoabă, ci într-o manieră intenţionată şi plină de semnificaţie: asemenea unui scut, unei arme sau ambele în acelaşi timp”.

Rochia a mai fost vândută la licitaţie în profitul unor asociaţii caritabile din domeniul luptei cu cancerul şi SIDA în iunie 1997, cu puţin timp înainte de moartea Dianei într-un accident rutier la Paris, pe 31 august, la vârsta de 36 de ani.