Președintele rus, Vladimir Putin, a comentat declarațiile autorităților noastre despre independența Republicii Moldova față de gazele naturale din Rusia. S-a întâmplat în cadrul unei conferințe de presă susținute vineri, 13 octombrie curent, în Kîrghizia. Una dintre declarațiile principale a fost că Gazprom ar fi acceptat oferta de prețuri solicitată de negociatorii delegației de la Chișinău.

„S-a adeverit că nu s-a refuzat de gazul rusesc, îl primește recunoscătoare mai departe. Dar, printre altele, de unde să mai facă rost de el? Mai ales conform unor prețuri pe care ea singură le-a propus Gazpromului. Noi am acceptat oferta de prețuri a Republicii Moldova. N-o să intru în detalii acum, o jumătate de an este cu un preț, cealaltă jumătate de an – cu altul. Nu contează. Important este că am făcut ceea ce ne-au rugat. Plătesc. O vreme au existat probleme cu achitarea, dar acum achită, totul este în regulă. În principal, țara păstrează gazul cumpărat în depozite, inclusiv în cele din Ucraina. Dar asta nu contează. Important este că încă nu se pot lipsi de el. Până la urmă, este alegerea lor. Dacă vor să nu mai achiziționeze, îl pot refuza, dacă îl vor – să-l achiziționeze. Dacă vor să rămână în cadrul intereselor CSI, bine, dacă nu – să-și caute fericirea în altă parte”, a declarat Vladimir Putin.

Amintim că, recent, ministrul Energiei, Victor Parlicov, a declarat că Republica Moldova nu va mai cumpăra gaze de la gigantul energetic rus Gazprom. „Nu vom mai cumpăra gaze naturale de la Gazprom pentru teritoriul controlat de autoritățile constituționale (de la Chișinău)”, a subliniat oficialul, anunțând că am reușit să procurăm gaz de la furnizorii europeni la un preț mai bun decât cel oferit de piața rusă.

Imediat, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, l-a avertizat pe Parlicov cu privire la gaze și i-a amintit Republicii Moldova de datoriile față de Gazprom. Și Gazprom a venit doar cu precizarea că Moldovagaz depune zilnic cereri către Gazprom pentru aprovizionarea cu gaz.

Mai târziu, ministrul Victor Parlicov a adăugat că nu exclude că Republica Moldova ar putea să cumpere gaz de la Gazprom, inclusiv pentru malul drept. Doar că acest lucru va fi posibil dacă Gazprom va oferi un preț favorabil și dacă Rusia nu va impune nicio condiție politică.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În octombrie 2021, datoria Republicii Moldova pentru gazul rusesc, conform estimărilor Gazprom, se ridica la 709 milioane USD, iar în noiembrie anul trecut, Camera de Contabilitate a Republicii Moldova a anunțat datoria Moldovagaz față de Gazprom în valoare de 590,8 milioane USD. În decembrie anul trecut, autoritățile noastre au anunțat că vor pune capăt dependenței de gazul rusesc. „Pentru prima dată în istoria țării noastre, malul drept nu va consuma gaze furnizate de Gazprom”, a spus atunci ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu.

În septembrie anul trecut, ministrul Victor Parlicov a oferit companiei Gazprom să rezolve disputa pentru 1% din datorie, sau 8,6 milioane de dolari, iar Gazprom a refuzat. Compania a mai precizat că auditul la Chișinău a fost efectuat cu încălcarea tuturor acordurilor dintre părți. Și pe 25 septembrie, Kommersant a raportat că autoritățile moldovenești au oferit companiei Gazprom soluționarea litigiului de datorie pentru 153,57 milioane de dolari, care de fapt erau aceleași 8,6 milioane de dolari, adică 153,57 milioane de lei moldovenești.

Gazprom, după declarațiile lui Parlicov: Moldova trimite zilnic cereri de aprovizionare cu gaze

#gaze naturale #Gazprom #Republica Moldova #Rusia #Vladimir Putin

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.