Oamenii de știință continuă să dezvolte diferite materiale pentru a se găsi cel mai rezistent dintre acestea. Chiar dacă există deja cel mai rezistent obiect din lume, fabricat din sticlă, acesta are anumite puncte vulnerabile.

În anul 1660, Prințul Rupert al Germaniei a oferit un cadou intrigant Regelui Carol al II-lea al Angliei – picături de cristal. Aceste picături, denumite și lacrimi batavice, lacrimi olandeze, lacrimi de sticlă sau picăturile prințului Rupert, au captivat imaginația regelui, care a hotărât să le ofere Societății Regale pentru un studiu științific. Astfel a început o călătorie de patru secole pentru înțelegerea caracteristicilor neobișnuite ale acestor picături, caracteristici care au continuat să ascundă secretele lor până în prezent.

Robert Hooke, renumit pentru cercetările sale privind elasticitatea, a fost unul dintre cercetătorii care s-au ocupat de studiul acestor picături misterioase. Ele sunt produse prin lăsarea în cădere liberă a picăturilor de sticlă topită în apă rece. Procesul de răcire al picăturilor duce la o solidificare asimetrică, provocând tensiuni interne semnificative, care au fost un subiect de cercetare de-a lungul secolelor.

Cu toate acestea, abia în zilele noastre, tehnologia ne-a permis să pătrundem în adâncimile acestui mister. Cercetătorii Srinivasan Chandrasekar de la Universitatea Purdue din Indiana, SUA, și Munawar Chaudhri de la Universitatea din Cambridge, au folosit un polariscop de transmisie – un instrument optic specializat pentru studierea efectelor de polarizare a luminii într-o substanță – pentru a măsura tensiunile din interiorul „picăturilor prințului Rupert”.

În cadrul experimentului, „picătura” a fost suspendată într-un lichid transparent și iluminată cu un LED roșu. Prin utilizarea polariscopului, cercetătorii au măsurat retardul optic al luminii pe măsură ce trecea prin structura de sticlă, apoi au folosit aceste date pentru a analiza distribuția tensiunilor din întreaga picătură.

Patru secole de cercetări, iar cel mai rezistent obiect din lume continuă să uimească lumea științifică

Rezultatele uimitoare au fost publicate în revista Applied Physics Letters și au arătat că picăturile prințului Rupert au o tensiune de compresiune de suprafață mult mai mare decât se credea anterior – 700 megapascali (Mpa), ceea ce este aproape de 7.000 de ori presiunea atmosferică. Acest strat subțire de compresie de suprafață, care reprezintă doar aproximativ 10% din diametrul părții umflate a picăturii, conferă acestor picături o rezistență extraordinară.

Pentru a le sparge, trebuie să se creeze o fisură care să pătrundă în zona de tensiune din interiorul picăturii, însă fisurile de suprafață tind să se dezvolte paralel cu această suprafață și nu pot ajunge în zona de tensiune. Astfel, pentru a sparge o picătură, trebuie să se aplice o forță în linie care să permită fisurilor să pătrundă în zona de tensiune.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Chandrasekar și Chaudhri nu au fost primii care au încercat să deslușească misterul picăturilor Rupert. Ei au început cercetările în anii ’90, iar în 1994 au publicat primul studiu asupra acestor picături în revista Philosophical Magazine B. În acest studiu, au utilizat fotografia de înaltă viteză pentru a observa procesul de rupere al unei picături, ajungând la concluzia că suprafața fiecărei picături suferă tensiuni extreme de compresiune la exterior și de întindere în interior. Acest echilibru instabil poate fi perturbat atunci când coada picăturii se rupe.

Pentru a ajunge la rezultatele ulterioare, Chandrasekar și Chaudhri au colaborat cu Hillar Aben, profesor la Universitatea Tehnologică din Tallinn, Estonia, specialist în determinarea tensiunilor reziduale în obiecte tridimensionale transparente. Cercetătorii cred că acest studiu oferă o explicație convingătoare pentru incredibila duritate a picăturilor prințului Rupert.

Cu toate că au trecut mai mult de patru secole de la momentul în care Prințul Rupert a dăruit aceste bucăți de sticlă regelui Charles al II-lea al Angliei, ele continuă să ne uimească și să ne dezvăluie noi secrete despre proprietățile sticlei și tensiunile din interiorul structurilor. Cercetările moderne și tehnologia ne permit acum să înțelegem mai bine aceste picături, dar ele rămân o enigmă străveche care ne amintește de puterea științei și de minunile pe care le ascunde universul nostru.

#glonte #tensiuni

Președintele rus Vladimir Putin insistă ca Regatul Unit să înceteze să-și folosească capacitățile nucleare pentru a apăra alte țări europene. Cererea vine în contextul negocierilor de pace în Ucraina, scrie Digi24.

Potrivit publicației The Telegraph, această cerere a fost inclusă într-o listă de propuneri întocmită de reprezentanții ruși pentru negocierile menite să pună capăt războiului din Ucraina.

Sursa citată subliniază că Regatul Unit este singura țară europeană care utilizează submarine dotate cu arme nucleare pentru a asigura apărarea colectivă a NATO.

De notat că prim-ministrul britanic Andy Burnham a subliniat recent că securitatea Europei nu poate fi condiționată de acorduri cu Rusia.

Lista de cereri a Moscovei prevede, de asemenea, retragerea forțelor NATO din Europa de Est și din statele baltice, excluderea Finlandei din Alianță și angajamentul de a nu desfășura trupe occidentale în Ucraina, amintește publicația.

Liderul de la Kremlin este dispus să ia în considerare un armistițiu numai dacă aceste condiții sunt îndeplinite.

În plus, Moscova cere încetarea livrărilor occidentale de arme, echipament militar și alte bunuri către Ucraina. O altă condiție rusă este ca Ucraina să renunțe la perspectivele de aderare la NATO.

Kremlinul urmărește, de asemenea, să păstreze controlul asupra teritoriilor ucrainene ocupate după încheierea războiului. În schimb, Moscova ar fi dispusă să nu împiedice aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, cu condiția ca Kievul să nu participe la politica comună de apărare a blocului.

Anterior, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că Putin dorește să redesenareze granițele Europei, având în vizor Finlanda și Suedia. Între timp, diplomatul rus Alexey Drobinin a declarat că Moscova este deschisă la încheierea unor pacte bilaterale de neagresiune cu țări membre ale NATO.

După cum subliniază și NYT, oficialii ruşi au arătat clar la Abu Dhabi că ruşii privesc în continuare Războiul Rece şi Blocul de la Varşovia condus de Uniunea Sovietică (în conformitate cu Tratatul de la Varşovia din 1955) drept un model pentru Europa postbelică actuală.

În acelaşi timp, potrivit unei surse a NYT, emisarii speciali ai preşedintelui SUA, Steve Witkoff şi Jared Kushner, le-au transmis reprezentanţilor ruşi că, de la sfârşitul anului 2021, multe lucruri s-au schimbat şi i-au îndemnat să „privească spre viitor”.

Cu toate acestea, în cadrul întâlnirii cu Putin de la Moscova, unde Witkoff şi Kushner s-au deplasat după încheierea negocierilor de la Abu Dhabi, liderul Kremlinului le-a spus americanilor că cererea Rusiei din 2021 privind retragerea trupelor NATO la poziţiile din 1997 reflectă în continuare „viziunea Rusiei asupra pilonilor arhitecturii de securitate”.