Federația Rusă ar fi investit în total 11,453 milioane de euro pentru a-l face pe Igor Dodon noul președinte al Moldovei în toamna anului 2020 și pentru a-și consolida influența în Europa Centrală. Documentul este prezentat de către celebrul ziar BILD.

Patru milioane dintre acestea erau destinate pentru „candidații prietenoși” care trebuiau să implementeze politicile Kremlinului în Moldova după alegeri, 528.000 de euro urmau să meargă la „proiecte media” de propagandă, 393.000 de euro observatorilor electorali străini și jumătate de milion de euro au fost alocate pentru „procesarea rezultatelor de către comisia electorală” – ultimul as din mâneca Kremlinului, dacă propriul candidat ar trebui doar să piardă.

În iulie 2020, serviciul secret al Republicii Moldova a identificat numeroase „proiecte” pe care Kremlinul le implementa sau intenționează să le implementeze pentru a influența alegătorii.

„ADOLF”. Planul era de a crea un „pro-Moldova” și un „pro-Sandu” – „anti-erou” care, cu „personalitatea sa scandalosă anti-rusă”, ar juca simpatia pentru tabăra pro-europeană. Declaratul „extremist de dreapta” ar trebui „să critice extrem de mult toți candidații, cu excepția lui Maia Sandu”, atât pe rețelele de socializare, cât și pe diferite canale TV.

Patru videoclipuri pe lună, în care se adresează socialiștilor și alegătorilor lor, urmau să fie produse pe parcursul a trei luni și distribuite pe Facebook. Oamenii prietenoși cu Kremlinul ar trebui să fie descriși ca „bolnavi de covid”, „negri” și „pitici”.

Scopul: crearea dezgustului pentru tabăra pro-europeană.

Kremlinul a dorit să ofere 10.000 de euro pe lună pentru actori, echipe de camere și costuri de producție. Proiectul cu numele de cod „ADOLF” urma să primească 1000 de euro din aceasta.

Pe de altă parte, serviciile secrete ale Rusiei au planificat „Planul Langweiler”. Aici, un actor „bine-cunoscut, pro-european”, ar trebui să pună la îndoială moderat și politicos obiectivele partidelor pro-occidentale și să recunoască contradicții din ce în ce mai mari. „Ar trebui să critice toți politicienii, dar se concentrează pe Maia Sandu”, scrie sursa citată.

„Noutate era că nu are rost să mergi la urne, deoarece niciunul dintre candidați nu își va ține promisiunile”.

Același plan prevedea crearea unui număr de canale Telegram pe principiul „80% știri adevărate și 20% știri false” pentru a motiva să voteze pentru Igor Dodon. Publicația notează că, pentru fiecare canal Telegram, serviciile speciale ruse au angajat un editor (1000 de euro pe lună) și doi „jurnaliști” (fiecare 400 de euro pe lună).

Se știe că liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, se află sub protecția reprezentanților administrației Președintelui Rusiei, iar finanțarea activităților sale este asigurată prin intermediul oamenilor de afaceri controlați de Kremlin. Activitățile lui Igor Dodon au fost coordonate de Dmitri Kozak, șeful adjunct al Administrației Prezidențiale ruse, precum și de așa-numitul „departament moldovenesc” al Administrației, condus de generalul SVR Vladimir Cernov.

Articolul integral poate fi accesat pe BILD.DE.

#Igor Dodon #Pro Kremlin #Rusia

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.