Târgu Jiu, România – într-un colț pitoresc al orașului Târgu Jiu se ridică un ansamblu de sculpturi care te transportă într-o lume aparte, unde arta și filosofia se împletesc într-o simfonie a formelor și a ideilor. Este monumentul realizat de marele artist român Constantin Brâncuși, cunoscut sub numele de „Coloana Infinitului”. Însă, puțini cunosc povestea uluitoare a acestui monument.

În 1936, Arethia Tătărăscu, soția liderului politic liberal, Ion Brătianu, și președintele Ligii Femeilor Gorjene, a avut ideea de a comemora eroii căzuți în Primul Război Mondial printr-un monument de excepție. După multe deliberări și consultări, s-a decis să îi ofere artistului Constantin Brâncuși un proiect special în memoria eroilor din Valea Jiului. În acea perioadă, Brâncuși era deja o figură recunoscută și respectată în lumea artistică internațională.

Inițial, se dorea să fie reprezentați soldații pe monument, dar Brâncuși a venit cu o viziune complet diferită. Sculptorul și-a dorit ca monumentul să fie o coloană de templu, iar ideea a provocat discuții aprinse.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astfel, s-a creat un ansamblu impresionant: Coloana Infinitului, Poarta Sărutului și Masa Tăcerii. Aceste trei capodopere brâncușiene leagă simbolic trecutul, prezentul și viitorul. Monumentul a fost denumit inițial „Monumentul Păcii”, dar mai târziu a primit numele de „Coloana Infinitului” datorită impresiei pe care o creează, aceea de mișcare infinită și perpetuă.

Coloana Infinitului a supraviețuit multor încercări de a o denatura. În anii ’50, într-o perioadă stalinistă, una dintre sculpturile sale, Masa Tăcerii, a fost folosită ca loc de picnic. Totuși, ingeniozitatea și profesionalismul lui Brâncuși, împreună cu sprijinul Ligii Femeilor Gorjene și al familiilor avute care au susținut financiar proiectul, au salvat aceste opere minunate de la distrugere.

Astăzi, Coloana Infinitului și celelalte două sculpturi continuă să atragă vizitatori din întreaga lume, fascinați de simplitatea și profunzimea acestor creații. Monumentul Păcii, cum l-au numit inițial, rămâne un simbol al demnității, sacrificiului și speranței.

„Proiectul România are prioritate în comunicare – ediția 2.0 – este finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.”

#coloana infinitului #Romania #turism

Republica Moldova a exportat 17700 de tone de struguri de masă din recolta anului 2026, în valoare de 13,85 milioane de euro, în perioada 1 august – 20 octombrie. Marfa a ajuns în 24 de țări, însă diferențele dintre prețurile obținute pe piețele externe sunt considerabile. În timp ce un kilogram de struguri moldovenești a fost vândut în Spania cu o medie de 1,44 euro, în Federația Rusă prețul a fost de numai 0,45 euro, de peste trei ori mai mic, scrie Bani.md.

Conform datelor publicate de Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Struguri din Moldova, cel mai mare cumpărător a fost România, unde au ajuns 5300 de tone, echivalentul a aproximativ 30% din cantitatea totală exportată. Pe locul secund se situează Polonia, cu 3800 de tone, urmată de Federația Rusă, cu 2800 de tone, și Ucraina, cu 2100 de tone. Împreună, aceste patru piețe au absorbit aproximativ 79% din exporturile de struguri ale Republicii Moldova în perioada analizată.

Prețul mediu de export a constituit 0,78 euro pentru un kilogram, echivalentul a aproximativ 15 lei. Cele mai avantajoase piețe din punctul de vedere al prețului mediu au fost Spania, cu 1,44 euro/kg, Slovacia, cu 1,30 euro/kg, și Franța, cu 1,16 euro/kg.

La polul opus se află Federația Rusă, unde strugurii moldovenești au fost comercializați cu o medie de 0,45 euro/kg, și Ucraina, cu 0,53 euro/kg. Astfel, prețul obținut în Spania a fost de 3,2 ori mai mare decât cel înregistrat pe piața rusă, iar în Franța de aproape 2,6 ori mai mare.

Diferențele reflectă valorile medii de export raportate pe fiecare piață și nu înseamnă neapărat că produse identice, de aceeași calitate și în aceleași condiții comerciale, au fost vândute la aceste prețuri.

Pentru comparație, în anul precedent, până la 20 noiembrie, Republica Moldova exportase peste 30.000 de tone de struguri, în valoare de peste 29 de milioane de euro. Datele nu indică însă, deocamdată, o scădere anuală comparabilă, întrucât acoperă intervale și etape diferite ale sezonului.

În pofida dificultăților din acest an, reprezentanții asociației rămân optimiști. Potrivit sursei citate, aceștia estimează că volumul total al exporturilor de struguri realizate în 2026 nu va fi inferior celui de anul trecut.

Prognoza ia în calcul aproximativ 20000 de tone de struguri din recolta anului 2025, exportate în primele luni ale acestui an, precum și decalarea sezonului de recoltare din toamna curentă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Un detaliu suplimentar confirmat în datele publicate pe 22 octombrie este că Polonia a plătit în medie 1,01 euro/kg, iar România 0,82 euro/kg. Totodată, exporturile totale din anul calendaristic 2025 au depășit 55.000 de tone, potrivit declarațiilor lui Gheorghe Gaberi. Aceste informații întăresc unghiul privind diferențele de preț și perspectivele exporturilor din 2026.

#export #Moldova #struguri