Evoluțiile în procesul de pregătire pentru aderarea țării noastre la Uniunea Europeană au fost analizate la ședința Comisiei guvernamentale pentru integrare europeană, prezidată de prim-ministrul Dorin Recean. Șeful Executivului a subliniat importanța accelerării și realizării în termenii stabiliți a tuturor acțiunilor interne necesare pentru definitivarea Planului național de acțiuni pentru aderare (PNA), supus consultărilor publice, și autoevaluarea conformității legislației naționale cu normele și regulamentele europene.

„În perioada următoare, este important să ne mobilizăm și să tratăm cu prioritate absolută solicitările ce țin de agenda europeană a țării noastre. Să avem echipe dedicate în fiecare minister, care vor acționa prompt și vor dinamiza procesele. Integrarea europeană înseamnă implicarea plenară a fiecăruia din noi și obiectivul de țară pentru care muncim zi de zi”, a spus prim-ministrul Dorin Recean.

Planul național de acțiuni privind aderarea la Uniunea Europeană, pentru anii 2023 – 2027 urmează a fi aprobat până la finele lunii curente. Ulterior, documentul va fi actualizat în fiecare an, după publicarea raportului Uniunii Europene privind extinderea. Totodată, autoevaluarea se va desfășura în perioada decembrie 2023 – august 2024, iar pentru a facilita acest proces, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene va organiza sesiuni de instruire pentru toate instituțiile implicate.

În cadrul ședinței, membrii comisiei guvernamentale s-au referit și la inițiativa Comisiei Europene de instituire a culoarului verde Reni – Giurgiulești – Galați, în cadrul „Coridoarelor Solidarității”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#agenda #Dorin Recean #integrare #prim-ministru #Republica Moldova #UE

Președintele rus Vladimir Putin îl primește sâmbătă, la Kremlin, pe liderul belarus Aleksandr Lukașenko, într-o întâlnire dedicată unor subiecte de securitate considerate deosebit de importante. Vizita are loc într-un moment în care Belarusul își intensifică exercițiile și verificările privind capacitatea de luptă a armatei.

Lukașenko a declarat înainte de plecarea spre Rusia că vizita sa are ca obiectiv discutarea unor chestiuni de importanță majoră, care nu pot fi soluționate la nivelul unor delegații mai mici. Întâlnirea are loc după ce liderul de la Minsk a ordonat o inspecție generală a capacității de luptă a forțelor armate belaruse. Potrivit informațiilor relatate de presa internațională, una dintre brigăzi urmează să părăsească baza permanentă și să primească noi misiuni.

În același timp, la Kiev cresc îngrijorările privind eventuale noi mobilizări în Rusia. Serviciile secrete ucrainene susțin că Moscova ar intenționa să recruteze 300.000 de militari în acest an și încă 300.000 în 2027, pe fondul pierderilor de pe frontul din Ucraina și al scăderii numărului de voluntari. Potrivit estimărilor Kievului, un eventual anunț privind mobilizarea ar putea fi făcut după alegerile din septembrie.

Belarus își consolidează capacitățile militare

În august, Belarusul a anunțat și formarea unei noi brigăzi de asalt aerian în apropierea frontierei cu Ucraina, în regiunea Gomel. Evoluțiile militare de la Minsk au alimentat speculațiile privind posibilitatea implicării mai directe a Belarusului în războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.

Anterior, The Wall Street Journal, citând surse familiarizate cu situația, a relatat că Vladimir Putin i-ar fi cerut lui Lukașenko să deschidă un nou front împotriva Ucrainei. Potrivit publicației, Rusia ar fi dorit inclusiv să folosească teritoriul Belarusului pentru operațiuni împotriva statelor NATO din vecinătate, inclusiv pentru lansarea unor drone.

Aceste informații nu înseamnă însă că un atac asupra NATO este iminent. Ele reflectă temeri și evaluări privind posibile scenarii militare, într-un context regional tot mai tensionat.

Președintele francez Emmanuel Macron l-ar fi avertizat pe Lukașenko, într-o convorbire telefonică, să nu implice Belarusul în război. La rândul său, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a atras atenția asupra dezvoltării infrastructurii militare belaruse de-a lungul frontierei cu Ucraina, despre care spune că ar putea fi utilizată într-o eventuală agresiune.