Un studiu al Agenției Naționale de Rating din Rusia arată că aproape 80% dintre marile companii ruse au rămas în zona de stabilitate ridicată la sfârșitul anului trecut.

În ciuda sancțiunilor pe scară largă împotriva economiei ruse, marile întreprinderi au reușit să-și mențină stabilitatea financiară – aproape 80% dintre aceste companii au rămas în zona de stabilitate financiară ridicată la sfârșitul anului 2022, potrivit unui studiu al Agenției Naționale de Rating (ANR) din Rusia.

„O analiză a dinamicii stabilității financiare a arătat că: aproximativ 78% dintre companiile mari de afaceri au reușit să rămână în zona de stabilitate financiară ridicată, 20% dintre companii au înregistrat o înrăutățire a rezultatelor financiare și s-au mutat în „zona gri” a stabilității financiare. Doar 2% dintre companiile care se aflau în zona de stabilitate financiară în anul 2021 s-au mutat în zona „stresului financiar”, notează studiul.

ANR asociază păstrarea stabilității financiare cu faptul că trecerea la o „criză structurală” a avut loc pornind de la un nivel ridicat al veniturilor, în 2021. Prin urmare, șocul crizei structurale a dus doar la o scădere a volumului profiturilor marilor întreprinderi aproximativ la nivelurile pre-Covid 2019 în termeni reali și la prețuri ridicate la materiile prime, iar sprijinul masiv din partea guvernului în al doilea și al treilea trimestru al anului 2022. a servit drept „amortizor” prevenind deteriorarea stabilității financiare a marilor afaceri ruse.

În același timp, experții subliniază că sancțiunile sistemice din 2022 au cauzat mult mai multe daune întreprinderilor mari decât primul val de sancțiuni din 2014-2015.

„În perioada inițială a crizei geopolitice, în ciuda scăderii prețurilor resurselor, aproximativ 87% dintre companiile mari de afaceri au reușit să rămână în zona de stabilitate financiară ridicată, iar doar 1% dintre companii și-au înrăutățit valorile financiare și s-au mutat în „ zona de stres financiar”, spune studiul. Cu toate acestea, în zonele „gri” și de „stres financiar” în 2014-2015 și 2021-2022, a fost observată o tendință similară de „deplasări”.

Potrivit studiului, companiile din domeniul transportului aerian au devenit cele mai „vulnerabile” în materie de stabilitate financiară – din cauza opririi aproape complete a zborurilor internaționale în direcția vestică, precum și a prelungirii timpului de zbor în direcțiile sudice. Stabilitatea financiară s-a deteriorat în industria prelucrării lemnului și silvicultură, telecomunicații, asistență medicală și tehnologia informației. O situație tensionată se înregistrează în industriile de prelucrare a materiilor prime secundare, în producția de cocs și în sectorul produselor petroliere. În același timp, cei mai „câștigați”, în 2022 în ceea ce privește schimbările în stabilitatea financiară au fost industriile producției de produse chimice și hârtie, producția de petrol și gaze naturale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Companiile private și companiile cu capital străin sau mixt și-au menținut practic nivelul de stabilitate financiară în 2022 la nivelul anului 2021. Companiile aflate în proprietate de stat sau municipală și-au diminuat nivelul stabilității financiare.

După cum a menționat ANR, companiile din Districtul Federal Central, în primul rând Moscova, și Districtul Federal de Sud s-au dovedit a fi cele mai stabile financiar. Cei din afară s-au dovedit a fi afaceri mari care operează în districtele teritoriale din Orientul Îndepărtat și Volga. Totodată, prognoza pentru stabilitatea financiară a marilor afaceri în perioada 2023-2024 este favorabilă.

„Componentă cu componentă, prognozăm o îmbunătățire a marjelor și a cifrei de afaceri a activelor, deoarece veniturile și câștigurile înainte de dobânzi și impozite ale companiilor vor crește pe fondul redresării economice și al restructurării continue a lanțurilor de aprovizionare”, spun experții.

Pe parcursul studiului, analiștii ANR au selectat 4.151 mii de companii pentru care, la 1 august 2023, existau rapoarte anuale auditate public în cadrul RAS pentru 2022 și 2023. În studiu, o companie mare este definită ca o întreprindere cu un venit anual de peste 2 miliarde de ruble (cca. 19,3 milioane RUR) și o forță de muncă medie de peste 250 de oameni.

#ANR #moscova #studiu

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.