Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate/vicepreședintele Comisiei Europene, Josep Borrell, a declarat că Uniunea Europeană dorește o cooperare aprofundată în domeniul securității cu țările parteneriatului Estic, informează Realitatea.md. Declarații în acest sens au fost lansate în urma întrevederii dintre oficialul European și miniștrii de Externe din Republica Moldova, Ucraina și Georgia.

„Punerea integrală în aplicare a acestor acorduri (n.r. – Acordurile de Asociere cu UE) este esențială pentru a putea folosi toate oportunitățile pe care le oferă, de exemplu, schimburile comerciale ulterioare, o mai mare cooperare în materie de securitate – și, în prezent, în special în noile domenii de dezinformare, amenințări cibernetice și hibride – cu privire la mediu și conectivitate; așa cum am spus, acest lucru devine cuvântul zilei.

Permiteți-mi să spun, de asemenea, că apropierea de Uniunea Europeană va necesita o muncă din partea ambelor părți. În fiecare dintre țările dvs., știți că există domenii cheie de reformă care necesită îmbunătățiri rapide, aprofundate și sincere. Nu putem decât să aproximăm legislația, să aprofundăm cooperarea și să progresăm în activitatea comună dacă aceste reforme sunt pe deplin adoptate și puse în aplicare”, a declarat Josep Borrell.

De asemenea, demnitarul UE a reiterat faptul că UE va susține din punct de vedere politic și financiar țările Parteneriatului Estic, dar se așteaptă și din partea acestor țări – implementarea reformelor.

„Anul acesta este un an important pentru Parteneriatul estic. Împreună cu Comisia, suntem în curs de finalizare a agendei pentru perioada post 2020, care conține rezultate și obiective concrete.

Summitul Parteneriatului estic va avea loc în decembrie. Înțeleg că tuturor ne pare rău pentru faptul că a fost [anterior] amânat, așa cum s-a întâmplat și cu alte summituri. Dar în decembrie, când va avea loc acest summit, vom avea ocazia să punem în mișcare această nouă agendă și să convenim asupra unei viziuni comune pentru viitor”, a mai spus Borrell.

În context, înaltul reprezentant european și-a exprimat disponibilitatea de a vizita țările Parteneriatului Estic, printre care e și Republica Moldova, după ce se vor permite liberele deplasări în contextul reducerii pericolului pandemic.

#Georgia #Josep Borrell #Moldova #Ucraina #UE

Rusia a declarat luni, 26 octombrie, că doreşte să continue dezvoltarea relaţiilor cu Serbia, în pofida înfrângerii suferite de partidul aliatului său Aleksandar Vucic în alegerile legislative, câştigate de mişcarea studenţească, informează știrileprotv.ro.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Moscova speră că noii lideri ai Listei Studenţilor, compusă din reprezentanţi ai societăţii civile din Serbia, să înţeleagă faptul că o cooperare cu Rusia este în interesul ţării lor.

„În ceea ce priveşte noile forţe politice care vor ajunge la putere în urma alegerilor, dorim să ne exprimăm speranţa că acţiunile lor vor urmări dezvoltarea constructivă a relaţiilor noastre şi că aceste noi forţe politice vor înţelege că o cooperare cu Rusia serveşte intereselor Serbiei”, a declarat Dmitri Peskov.

Mişcarea studenţească a intrat în istorie duminică în Serbia, triumfând la urne împotriva liderului naţionalist Aleksander Vucic, după doi ani de proteste împotriva corupţiei.

O figură dominantă în politica naţională timp de 14 ani, Vucic şi-a recunoscut înfrângerea în alegerile parlamentare anticipate în favoarea Listei Studenţilor, un anunţ care a declanşat o explozie de bucurie în toată ţara.

După ce a menţinut legături strânse cu Rusia pe tot parcursul preşedinţiei sale, el a dat vina pentru rezultat pe influenţele străine.

Prezentat de studenţi drept un „referendum anti-Vucic”, acest vot a fost primul de după 2012 care le-a oferit celor 6,4 milioane de alegători posibilitatea unei schimbări la putere.

Această victorie spectaculoasă este punctul culminant a aproape doi ani de proteste declanşate de prăbuşirea, în 2024, a unui plafon la gara Novi Sad, al doilea oraş ca mărime din această ţară balcanică. Şaisprezece persoane au murit, iar studenţii consideră că accidentul a fost o consecinţă a corupţiei endemice.