Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate/vicepreședintele Comisiei Europene, Josep Borrell, a declarat că Uniunea Europeană dorește o cooperare aprofundată în domeniul securității cu țările parteneriatului Estic, informează Realitatea.md. Declarații în acest sens au fost lansate în urma întrevederii dintre oficialul European și miniștrii de Externe din Republica Moldova, Ucraina și Georgia.

„Punerea integrală în aplicare a acestor acorduri (n.r. – Acordurile de Asociere cu UE) este esențială pentru a putea folosi toate oportunitățile pe care le oferă, de exemplu, schimburile comerciale ulterioare, o mai mare cooperare în materie de securitate – și, în prezent, în special în noile domenii de dezinformare, amenințări cibernetice și hibride – cu privire la mediu și conectivitate; așa cum am spus, acest lucru devine cuvântul zilei.

Permiteți-mi să spun, de asemenea, că apropierea de Uniunea Europeană va necesita o muncă din partea ambelor părți. În fiecare dintre țările dvs., știți că există domenii cheie de reformă care necesită îmbunătățiri rapide, aprofundate și sincere. Nu putem decât să aproximăm legislația, să aprofundăm cooperarea și să progresăm în activitatea comună dacă aceste reforme sunt pe deplin adoptate și puse în aplicare”, a declarat Josep Borrell.

De asemenea, demnitarul UE a reiterat faptul că UE va susține din punct de vedere politic și financiar țările Parteneriatului Estic, dar se așteaptă și din partea acestor țări – implementarea reformelor.

„Anul acesta este un an important pentru Parteneriatul estic. Împreună cu Comisia, suntem în curs de finalizare a agendei pentru perioada post 2020, care conține rezultate și obiective concrete.

Summitul Parteneriatului estic va avea loc în decembrie. Înțeleg că tuturor ne pare rău pentru faptul că a fost [anterior] amânat, așa cum s-a întâmplat și cu alte summituri. Dar în decembrie, când va avea loc acest summit, vom avea ocazia să punem în mișcare această nouă agendă și să convenim asupra unei viziuni comune pentru viitor”, a mai spus Borrell.

În context, înaltul reprezentant european și-a exprimat disponibilitatea de a vizita țările Parteneriatului Estic, printre care e și Republica Moldova, după ce se vor permite liberele deplasări în contextul reducerii pericolului pandemic.

#Georgia #Josep Borrell #Moldova #Ucraina #UE

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.