Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Crizele, care au afectat Moldova, transformate în oportunități cu suportul Uniunii Europene

30 Oct. 2023, 11:29
 // Categoria: Economie // Autor:  Realitatea.md
30 Oct. 2023, 11:29 // Economie //  Realitatea.md

Republica Moldova a trecut prin doi ani de provocări complexe și dificile, testând capacitatea țării de a gestiona crize într-un mediu volatil. Una dintre cele mai semnificative a fost criza energetică, care a avut un impact considerabil asupra economiei și populației țării. Pe fondul unei inflații medii de aproximativ 30%, Moldova a experimentat o stagflație în 2022. Adițional, gestionarea unui număr semnificativ de refugiați, ca urmare a războiului din Ucraina, a creat o amenințare umanitară majoră, punând presiune asupra resurselor și capacităților țării.

De asemenea, Moldova s-a confruntat cu probleme de securitate, cum ar fi încălcarea spațiului său aerian și acțiuni hibride, inclusiv atacuri cibernetice și război informațional. Acestea au adus incertitudine și au testat capacitatea țării de a menține stabilitatea și siguranța, constată Victoria Olari Expertă asociată, IPIS în analiza „Solidaritatea europeană. Transformând crizele în oportunități”.

Cu toate acestea, după cum spune Victoria Olari, Republica Moldova a răspuns hotărât și a avut succes în agenda sa de apropiere de Uniunea Europeană (UE), beneficiind de sprijinul partenerilor europeni. UE a acordat Moldovei un sprijin semnificativ în gestionarea acestor crize multiple, cu o asistență financiară de 1,2 miliarde de euro, începând din toamna anului 2021. Acest sprijin a acoperit aspecte esențiale, inclusiv asistență umanitară pentru a ameliora impactul crizei asupra populației, sprijin în cadrul Mecanismului Uniunii pentru Protecția Civilă, care a consolidat capacitatea Moldovei de a face față situațiilor de urgență, și sprijin pentru consolidarea stabilității financiare și gestionarea disfuncțiilor din economie.

Un aspect important al sprijinului UE a fost asistența financiară pentru reducerea impactului creșterii prețurilor la gaze asupra populației vulnerabile, precum și sprijinul pentru refugiați. Acest sprijin bugetar a contribuit la atenuarea presiunii economice și la abordarea provocărilor generate de criza energetică. UE a sprijinit și Moldova prin programe bilaterale și regionale, inclusiv în domeniul dezvoltării economice și conectivității. Uniunea Europeană a promovat proiecte care vizează creșterea producției de energie electrică, promovarea surselor de energie regenerabilă și eficiența energetică.

„Moldova a fost, de asemenea, inclusă în platforma comună de participare pentru garantarea furnizării de gaze pentru Europa. Aceasta a avut rolul de a consolida securitatea energetică a țării și de a reduce dependența de Rusia. Moldova a fost integrată în „Solidarity Lanes” pentru a facilita exporturile de cereale ale Ucrainei către UE și pentru a obține finanțare pentru reconstrucția infrastructurii drumurilor și căilor ferate. UE a susținut Moldova în tranziția la ecartamentul feroviar european și a facilitat aderarea la Mecanismul European de Interconectare”, susține autoare analizei.

Mai multe programe au fost lansate pentru a sprijini dezvoltarea economică și pentru a intensifica cooperarea în domeniul securității, cum ar fi Misiunea de Parteneriat a UE în Republica Moldova pentru a ajuta țara să gestioneze situații de criză și amenințări hibride. Prin solidaritate europeană, Moldova a primit sprijin considerabil pentru a face față provocărilor multiple.

În concluzie, Moldova a trecut printr-o perioadă dificilă, dar sprijinul ferm al UE a permis țării să gestioneze cu succes aceste crize multiple. Uniunea Europeană a oferit asistență financiară, asistență umanitară și sprijin pentru dezvoltarea economică și securitatea energetică.

Moldova a reușit să transforme aceste provocări în oportunități pentru dezvoltare. Este adevărat că în fața crizelor majore, adesea apar oportunități semnificative. Atunci când o țară se confruntă cu crize precum criza energetică, dificultățile economice sau umanitare, aceste momente aduc adesea nevoia stringentă de a găsi soluții rapide și inovatoare. Cum a demonstrat practica, crizele pot accelera reformele și schimbările structurale care, în condiții normale, ar dura mai mult timp sau ar întâmpina opoziție. În plus, crizele oferă adesea șansa de a reevalua prioritățile, de a investi în sectoarele cu potențial de creștere durabilă și de a promova inovația. Asistența UE acordată Republicii Moldova pentru consolidarea rezilienței sale în fața provocărilor multiple, reprezintă o oportunitate extraordinară în acest sens. Solidaritatea europeană este o dovadă a sprijinului constant și a parteneriatului autentic pe care UE și Republica Moldova le împărtășesc, pentru a construi un viitor mai prosper și mai sigur pentru toți cetățenii moldoveni.

Acest articol a fost realizat în cadrul inițiativei „Administrarea social responsabilă a finanțării externe”, implementate de Institutul pentru Inițiative Strategice în parteneriat cu Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, cu suportul Fundației Soros Moldova.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.