„Afirmațiile și îndemnurile sinodului de obediență rusă cuprinse în procesul-verbal nr. 014 din 25 octombrie 2023 instigă la ură și dezbinare și dezinformează opinia publică. Aceste afirmații vădit românofobe denotă lipsă de clarviziune, opacitate la adevăr și inadecvare la realitățile vii în schimbare…”. Sunt câteva rânduri din declarația emisă de Mitropolia Basarabiei, după ce Mitropolia Moldovei a destituit, săptămâna trecută, din funcție șase preoți care au părăsit rândurile Bisericii Ortodoxe din Moldova (BOM), aderând la prima.

„Mitropolia Basarabiei a Patriarhiei Române respinge acuzațiile nefondate ale sinodului Mitropoliei Chișinăului (Patriarhia Moscovei), aflată în faliment instituțional, privind o așa-zisă „ingerință canonică a unui grup de ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române în spațiul canonic al Eparhiei de Bălți și Fălești, la data de 31 august 2023” (procesul-verbal nr. 014 din 25 octombrie 2023).

Precizăm că aceste acuzații nefondate sunt formulate în disperare de cauză, în condițiile în care Mitropolia Basarabiei a demonstrat că este o forță care nu mai poate fi oprită, înregistrând un număr tot mai mare de cereri de aderare din partea clericilor și comunităților care evadează din prizonieratul canonic al Patriarhiei Moscovei. Astfel, a devenit tot mai evidentă creșterea neîncrederii atât din partea preoțimii, cât și din partea poporului față de poziția autointitulatei „Biserici Ortodoxe din Moldova”, care se presupune a fi direct legată de interesele rusești.

De asemenea, urmărind atent evoluțiile demografice și sociale din Republica Moldova, precizăm că în prezent circa 50% dintre locuitori și-au redobândit cetățenia română, iar printre clerul ortodox, indiferent că aparține Mitropoliei Basarabiei sau structurii de ocupație bisericească rusă, numărul deținătorilor cetățeniei române a trecut de 80%. Structura de ocupație canonică rusă din Republica Moldova nu are absolut nici o cale de a opri aceste procese firești. Cu atât mai mult cu cât, așa cum consideră chiar mitropolitul Vladimir Cantarean, „soarta Republicii Moldova este deja hotărâtă de marile puteri – într-un timp relativ scurt ea se va reuni inevitabil cu România și desigur tot ceea ce susține Biserica Ortodoxă din Moldova va deveni parte a Bisericii Ortodoxe Române””.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De asemenea, în același comunicat se mai arată că „orice afirmație cum că Biserica Ortodoxă Română ar încălca pretinsul teritoriu canonic pe care Mitropolia de obediență rusească de la Chișinău l-ar avea asupra „Întregii Moldove” este absurdă, neîntemeiată și infirmată de istorie”.

„Ierarhii Bisericii Ortodoxe Române nu au nevoie de aprobarea unei structuri ecleziastice străine pentru a-și vizita concetățenii de aceeași credință și jurisdicție canonică din spațiul spiritual comun al Republicii Moldova și României. Este suficientă invitația și binecuvântarea Mitropolitului Basarabiei, ÎPS Părinte Petru și a celor doi episcopi eparhioți, PS Părinte Antonie de Bălți și PS Părinte Veniamin al Basarabiei de Sud.

Totodată, înțelegem frustrarea pizmuitoare constantă exprimată de episcopul de obediență rusă de la Bălți prin toate metodele, mediile și contextele românofobe posibile. Considerăm însă că această frustrare nu ar trebui direcționată împotriva ierarhilor Bisericii Ortodoxe Române, care slujesc cu evlavie și dragoste credincioșii români din Basarabia, ci ar trebui să fie canalizată spre abordarea problemelor reale cu care se confruntă clericii și comunitățile locale ținute cu forța și sub amenințarea cu sancționarea, în jurisdicția abuzivă a Patriarhiei Moscovei.

Mitropolia Basarabiei consideră că episcopul Marchel Mihăiescu ar proceda corect, în spiritul dreptății istorice, dacă ar elibera reședința episcopilor români din Bălți, construită în timpul României Mari de vrednicul de pomenire Visarion Puiu, primul episcop român al Hotinului cu reședința în Bălți, precum și Catedrala ortodoxă română „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Bălți, construită cu cheltuiala Mitropoliei Basarabiei și a Statului Român, inaugurată în 1935 în prezența Regelui României și a unui înalt sobor de ierarhi români și greci”.

Între timp, amintim că Mitropolitul Vladimir a expediat în adresa Patriarhului Kirill o scrisoare oficială în care a recunoscut că tot mai mulți slujitori sunt tentați să se alăture bisericii românești pentru „abordarea respectuoasă” oferită de ierarhii de la București.

DOC Mitropolitul Vladimir RĂBUFNEȘTE: „Ce să facem atunci când Biserica Ortodoxă Rusă se comportă nerespectuos cu noi?”

#acuzatii #declarație #Mitropolia Basarabiei #Mitropolia Moldovei

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.