În Gaza, medicii „operează pe teren” și practică cezariene sau „amputează copii fără anestezie” din cauza lipsei de medicamente, a denunțat luni organizația Médecins du Monde (Doctorii lumii -MDM), care se teme de o creștere „exponențială” a mortalității infantile pe termen foarte scur, potrivit AFP.

În timp ce Ministerul Sănătății din Hamas a anunțat un ultim bilanț de 8.306 morți, dintre care 3.457 de copii, în Fâșia Gaza de la începutul războiului cu Israelul, acest mic teritoriu „se confruntă cu o situație critică pe termen lung”, declară Jean-François Corty, vicepreședintele ONG-ului, la postul de radio RTL.

Armata israeliană bombardează în mod constant Gaza ca represalii la atacul comis pe teritoriul său de combatanți ai mișcării islamiste palestiniene la 7 octombrie, care a făcut peste 1.400 de morți, majoritatea civili împușcați, arși de vii sau mutilați.

„Am trecut de la o închisoare în aer liber la o groapă comună în aer liber”

Din 9 octombrie, acest teritoriu mic și suprapopulat se află, de asemenea, sub „asediu total”, privând cei 2,4 milioane de locuitori ai săi de apă, alimente și electricitate. Ajutoarele internaționale sosesc foarte lent.

În timp ce MDM, care are aproximativ douăzeci de angajați pe teren, „condamnă” „atrocitățile incalificabile” comise de Hamas la 7 octombrie, „trebuie să condamnăm, de asemenea, faptul că astăzi oamenii sunt înfometați și bombardați fără nicio perspectivă de a părăsi un teritoriu de 300 km2”, a declarat Corty.

„Am trecut de la o închisoare în aer liber la o groapă comună în aer liber. Mii de civili morți, sute de lucrători umanitari care nu au nimic de-a face cu teroriștii, mor sub bombe”, a mai spus el.

În spitale, care sunt lipsite de medicamente din cauza blocadei, medicii tratează pacienții „cât pot de bine, pe podea, fără analgezice, fără anestezice. Ei efectuează operații de cezariană fără anestezie, amputând copii fără anestezie”, a declarat vicepreședintele ONG-ului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În lipsa curentului electric și cu generatoare „practic inoperante” din lipsă de combustibil, operațiile sunt deseori efectuate „la lumina lanternei, atunci când mai poți să îți reîncarci telefonul”, a adăugat el.

Din cauza lipsei de apă potabilă, „oamenii beau apă de mare, cei din echipa mea au diaree, iar în câteva zile copiii lor vor fi deshidratați”, a insistat Jean-François Corty, care a avertizat asupra unei „mortalități exponențiale” în rândul copiilor din Gaza „în zilele următoare”, din cauza bombardamentelor, dar și a „tuturor bolilor de bază pe care nu le vom mai putea trata”.

#copii #Gaza #spitale

Chiria unui apartament cu un dormitor ajunge să consume peste jumătate din salariul mediu net în 17 dintre cele 27 de capitale și orașe europene analizate într-un clasament realizat pe baza datelor din 2025, scrie bani.md.

Lisabona, Zagreb și Praga sunt cele mai greu accesibile orașe pentru chiriași, în timp ce Nicosia, Viena și Helsinki se află la polul opus. Republica Moldova nu figurează în clasament, însă o estimare realizată pentru Chișinău arată că locuitorii Capitalei ar putea cheltui între 37% și 59% din salariul mediu net pentru achitarea chiriei.

Potrivit datelor prezentate într-un infografic publicat de Partidul Socialiștilor Europeni (PES), Lisabona conduce clasamentul, unde chiria unui apartament cu un dormitor reprezintă 78,3% din salariul mediu net național. Urmează Zagreb, cu 74,6%, Praga, cu 71,8%, și Budapesta, cu 70,8%.

Situația este dificilă și în Stockholm, unde chiria consumă 64,7% din salariu, Atena – 64,2%, Bratislava – 60,3% și București – 57,9%. La Madrid, ponderea ajunge la 57,7%, iar la Paris – 57,5%.

În schimb, cele mai accesibile capitale din perspectiva raportului dintre chirie și salariu sunt Nicosia, unde locuința consumă 31,8% din venitul mediu net, Viena – 35,4%, Helsinki – 36,6%, Bruxelles – 37,9% și Tallinn – 38,3%.

Deși Republica Moldova nu a fost inclusă în analiză, o estimare orientativă arată că situația din Chișinău nu este cu mult diferită de cea din unele capitale europene.

Pornind de la un salariu mediu net lunar de aproximativ 13.227 de lei în Republica Moldova și o chirie estimată între 250 și 400 de euro pentru un apartament cu un dormitor în Chișinău, costul locuinței ar reprezenta între 36,9% și 59% din venitul salarial.

La o chirie de 325 de euro lunar, echivalentul a aproximativ 6.338 de lei, un salariat cu venituri medii ar trebui să aloce 47,9% din salariu doar pentru locuință, fără a include facturile pentru energie electrică, încălzire, apă și alte servicii comunale.

Cu acest indicator, Chișinăul s-ar poziționa între Copenhaga, unde chiria reprezintă 47,5% din salariu, și Valletta, cu 49,9%. Capitala Moldovei ar ocupa astfel, orientativ, locul 19 într-un clasament extins la 28 de orașe.