În Republica Moldova au loc astăzi, 5 noiembrie 2023, alegeri locale generale. Cele aproape 2 mii de secții de votare vor fi deschise de la ora 07:00 dimineața și până la ora 21:00. Potrivit Comisiei Electorale Centrale (CEC), la acest scrutin, vor fi aleși 898 de primari și 11 058 de consilieri locali, dintre care 9 972 sătești (comunali), orășenești și 1 086 raionali/municipali.

Anterior, CEC a anunțat că, în cadrul alegerilor locale generale, în secțiile de votare va funcționa Sistemul de înregistrare video.

„Acest sistem nu are conexiune la rețeaua internet, este funcțional și activ pe parcursul întregii zile din momentul demarării operațiunilor electorale preparatorii privind deschiderea secției de votare (sigilarea urnelor de vot, verificarea existenței listelor electorale, buletinelor de vot, ștampilelor) și până la finalizarea procesului de totalizare a rezultatelor votării de către membrii biroului electoral al secției de votare.

Acest sistem reprezintă o măsură suplimentară de securizare și asigurare a transparenței procesului de votare, a operațiunilor electorale din ziua alegerilor, inclusiv împotriva eventualelor fraude electorale. Totodată, sistemul nu va fi utilizat în cadrul votării cu urna mobilă.

Comisia reiterează că montarea camerelor video în secțiile de votare nu va compromite secretul votului. Imaginile nu vor fi transmise online, ci stocate pe un dispozitiv aparte, exclusiv în cazul unor eventuale litigii electorale, acestea vor putea fi utilizate în calitate de dovezi pentru examinarea și soluționarea lor”.

Scrutinul va fi monitorizat de peste 1 500 de observatori naționali și internaționali. Din numărul total, 1 092 de observatori naționali reprezintă 8 asociații obștești din țară. Cei mai mulți observatori au fost acreditați la solicitarea Asociației Promo-LEX.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Adițional, potrivit CEC, vor fi difuzate informații de interes public și vor fi organizate briefinguri cu participarea membrilor Comisiei, conform următorului orar: ora 08:00; ora 12:00; ora 15.00; ora 19:00; ora 22:00.

Pentru alegerile locale generale din acest an au fost alocate din bugetul de stat peste 154 de milioane de lei.

VIDEO Alegerile sunt la REALITATEA! 40 de transmisiuni LIVE, știri la minut, dar și 6 ediții speciale la RLIVE TV

#alegeri #Moldova #sectii de vot

Kremlinul spune că un summit Trump-Putin-Zelenski nu are sens fără un acord de pace pregătit pentru semnare, acuzând Kievul că nu vrea o „soluționare reală” a războiului.

Kremlinul a temperat luni, 31 august, așteptările privind posibilitatea unui summit de pace între președintele rus Vladimir Putin, președintele SUA Donald Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Moscova spune că o astfel de întâlnire nu ar avea rost fără să existe un acord de pace, gata să fie semnat.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că o întâlnire între cei trei lideri ar putea avea loc doar dacă ar exista un acord pentru încheierea războiului din Ucraina, potrivit Kyiv Post.

„Cunoașteți bine poziția șefului nostru de stat: o astfel de întâlnire este posibilă doar pentru a parafa acorduri”, a declarat Dmitri Peskov, adăugând că ajungerea la o înțelegere ar fi un „proces foarte complex”, cu multe aspecte de luat în calcul, scrie Mediafax.

Acesta a acuzat, de asemenea, Kievul că refuză să urmărească ceea ce Moscova numește o „soluționare reală” a războiului.

Reacția Kremlinului nu a fost întâmplătoare. Directorul CIA, John Ratcliffe, ar fi propus organizarea unui summit trilateral în timpul unei vizite secrete la Moscova, pe 25 august. Surse citate de Axios au spus că Ratcliffe a discutat despre posibilitatea unei întâlniri între Trump, Putin și Zelenski.

Președintele SUA a lansat pentru prima dată ideea unui summit trilateral în august 2025, declarând că pregătirile erau în curs și că întâlnirea ar putea avea loc în termen de două săptămâni. La mai bine de un an distanță, summitul nu a avut loc.

Potrivit publicației „The Wall Street Journal”, Trump l-a trimis personal pe Ratcliffe la Moscova, fără să îi informeze dinainte pe unii dintre cei mai apropiați colaboratori ai săi și pe comandanții militari.

În timpul vizitei, directorul CIA s-a întâlnit cu oficiali ruși de rang înalt din domeniul securității, printre care șeful SVR, Serghei Narîșkin, și directorul FSB, Alexandr Bortnikov.

Surse citate de Axios au afirmat că John Ratcliffe a încercat să afle dacă șefii serviciilor de securitate rusești l-ar putea convinge pe Vladimir Putin să revină la negocieri.

Publicația „The New York Times” a relatat că Ratcliffe i-a prezentat lui Bortnikov o „evaluare sumbră” a situației armatei și economiei rusești, cerând Moscovei să ajungă la un acord înainte ca poziția sa să se înrăutățească.

Totuși, ultimele declarații ale Kremlinului arată că Vladimir Putin este încă departe de a accepta orice discuții. După vizita lui Ratcliffe, șeful Biroului Prezidențial ucrainean, Kyrylo Budanov, a spus că discuțiile mediate de SUA între delegațiile ucraineană și rusă ar putea avea loc în septembrie.

Dar Kievul rămâne sceptic în privința deciziilor Moscovei. Adjunctul lui Budanov, Pavlo Palisa, a spus că Vladimir Putin a ordonat armatei rusești să pregătească scenarii pentru o ofensivă în nordul Ucrainei, inclusiv posibile înaintări spre Kiev și Cernihiv.

Tot Kremlinul continuă să ceară Ucrainei să cedeze restul teritoriilor din Donbas aflate încă sub control ucrainean. Forțele Kievului controlează în prezent aproximativ 20% din acest teritoriu.