Experta independentă a ONU privind exercitarea tuturor drepturilor omului de către persoanele în etate, Claudia Mahler, va efectua o vizită oficială în Republica Moldova în perioada 7-16 noiembrie 2023.

În timpul vizitei sale, doamna Mahler va evalua situația persoanelor în etate din țară, în special impactul pandemiei COVID-19 și al războiului din Ucraina.

De asemenea, va examina eforturile de punere în aplicare a standardelor internaționale și regionale de protecție și promovare a drepturilor omului pentru persoanele în etate prin politici și activități la nivel național, regional și internațional. Se va concentra, totodată, pe identificarea bunelor practici care au fost puse în aplicare pentru a promova respectarea drepturilor omului pentru persoanele în etate, inclusiv a drepturilor lor economice, sociale, culturale, civile și politice.

Experta va vizita municipiul Chișinău, raioanele Soroca, Strășeni, Orhei şi Criuleni, precum și regiunea transnistreană. Se va întâlni cu reprezentanți ai statului, ai ONU, ai instituțiilor naționale pentru drepturile omului, ai organizațiilor societății civile care lucrează cu persoanele în etate, ai mediului academic, precum şi cu persoane în etate.

Claudia Mahler a fost numită de Consiliul ONU pentru Drepturile Omului în calitate de expertă independentă privind exercitarea tuturor drepturilor omului de către persoanele în etate în mai 2020.

Din 2010, lucrează pentru Institutul German pentru Drepturile Omului în calitate de cercetătoare superioară în domeniul drepturilor economice, sociale și culturale. De asemenea, a fost profesoară invitată la Alice Salomon Hochschule în 2020-2021. În perioada 2001-2009, doamna Mahler a efectuat cercetări la Centrul pentru Drepturile Omului al Universității din Potsdam, unde domeniile sale principale au fost educația în domeniul drepturilor omului, drepturile minorităților și dreptul de azil.

În 2000, a obținut diploma de doctorat și a fost numită vicepreședintă a Comisiei pentru drepturile omului din Tirol și Vorarlberg.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Claudia Mahler #expertă #ONU #vizită oficială

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.