Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Stoltenberg consideră că sprijinul manifestat de Erdogan faţă de Hamas nu creează probleme NATO

10 Nov. 2023, 19:46
 // Categoria: În Lume // Autor:  Elena Putregai
10 Nov. 2023, 19:46 // În Lume //  Elena Putregai

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, consideră că sprijinul manifestat de Recep Tayyip Erdogan, preşedintele Turciei – țară membră NATO -, faţă de mişcarea islamistă palestiniană Hamas, aflată în război cu Israelul, nu creează probleme pentru alianţa militară nord-atlantică.

„Niciodată nu e uşor când avem opinii diferite în interiorul alianţei”, a mărturisit secretarul general al NATO într-un interviu acordat agenţiei de presă germane dpa. Acest lucru „nu afectează însă ce facem sau ce nu facem, întrucât nu jucăm un rol în acel conflict specific”, a explicat Stoltenberg.

El a respins totodată speculaţiile în sensul că tăcerea membrilor NATO referitor la poziţia lui Erdogan ar putea avea legătură cu aşteptata ratificare de către Turcia a aderării Suediei la Alianţă.

„Sunt două chestiuni foarte separate”, a asigurat secretarul general al NATO. Poziţia preşedintelui turc nu a fost criticată în mod deschis de aliaţii săi din NATO, între care se numără şi cancelarul german Olaf Scholz, care ar urma să-l primească pe Erdogan săptămâna viitoare la Berlin.

Erdogan: Hamas este o mișcare de „de eliberare”

După declanşarea conflictului Israel-Hamas, Erdogan s-a referit la mişcarea islamistă ca fiind o grupare „de eliberare”, în timp ce SUA şi UE, care sunt aliate cu Turcia prin NATO, consideră Hamas organizaţie teroristă.

De asemenea, ca rezultat al acestui război – soldat cu cel puţin 1.400 de morţi în Israel în atacul Hamas din 7 octombrie şi peste 10.500 în Gaza în represaliile israeliene, potrivit Ministerului sănătăţii ai Hamas -, Erdogan a rupt contactele cu premierul israelian Benjamin Netanyahu.

„Netanyahu nu mai este un interlocutor pentru noi în niciun fel. L-am şters, i-am dat x”, a spus preşedintele turc.

În trecut, el a calificat Israelul drept „stat terorist”, ca urmare a tratamentului aplicat palestinienilor şi s-a prezentat în mod repetat ca fiind susţinător al cauzei palestiniene, menţionează dpa.

„NATO trebuie să se asigure că putem proteja teritoriul NATO”

Agenţia mai aminteşte că cele 31 de state membre ale NATO au votat foarte diferit în Adunarea generală a ONU un proiect de rezoluţie care cerea un „armistiţiu umanitar” în Gaza, Turcia votând favorabil, alături de mari state ale UE ca Franţa şi Spania, în timp ce Marea Britanie, Germania şi alte câteva state membre ale NATO s-au abţinut, iar SUA şi câteva state UE ca Cehia şi Ungaria au votat cu Israelul şi împotriva rezoluţiei, care nu conţinea critici la adresa Hamas.

Secretarul general al NATO a notat în interviu că, „deşi aliaţii NATO sunt de acord asupra multor principii fundamentale”, nu doreşte să ascundă că „există şi diferenţe”, ceea ce este explicabil având în vedere că este vorba de o alianţă cu 31 de membri şi de un conflict „extrem de complex şi periculos”.

El a mai afirmat că nu-şi poate „imagina un scenariu în care NATO să joace un rol” în acest conflict, subliniind că Alianţa nord-atlantică „nu a jucat niciodată vreun rol în conflictul israeliano-palestinian” şi că misiunea ei principală este de a-şi proteja teritoriul.

„Dacă (actualul război) escaladează într-un conflict regional mai amplu, atunci, desigur, NATO trebuie să se asigure că putem proteja teritoriul NATO. Dar acum principala sarcină este de a preveni o asemenea escaladare”, a conchis Stoltenberg.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 17:29
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 17:29 // Slider //  Valentina Buza

Episcopul polonez Andrzej Jez a fost condamnat pentru că nu ar fi înştiinţat autorităţile în legătură cu abuzurile sexuale asupra unor minori pe care le-au comis doi preoţi din dioceza sa, în cel mai important caz de acest fel în care este implicat un lider al Bisericii Catolice din Polonia.

Acest caz este cel mai recent dintr-o serie de scandaluri de abuzuri comise de clerici, care au subminat încrederea în Biserică într-una dintre cele mai profund catolice naţiuni din Europa. În 2024, un episcop şi un arhiepiscop au demisionat din cauza neglijenţei în gestionarea cazurilor de abuz sexual.

Hotărârea instanţei din oraşul Tarnow (sudul Poloniei), pronunţată joi, ordonă reţinerea a 25% din salariul lunar de episcop, sumă care va fi donată fundaţiei „Dajemy Dzieciom Sile” („Dăm putere copiilor”), împreună cu o plată de aproximativ 2.300 de euro către fondul de stat pentru asistenţa victimelor. Sentinţa nu este definitivă, precizează EFE.

Acuzarea solicitase o pedeapsă de 10 luni de închisoare cu suspendare, în timp ce apărarea a pledat pentru achitare.

Episcopul a pledat nevinovat faţă de acuzaţiile aduse. În declaraţia sa, el a explicat întârzierea în raportarea cazurilor invocând ambiguitatea reglementărilor penale şi circumstanţele specifice ale fiecărui caz în parte, a precizat PAP. În plus, el a subliniat că „un episcop nu poate fi tras la răspundere globală pentru abuzurile comise de cler”, conform EFE.

Cazul priveşte evenimente petrecute între anii 2017 şi 2020, când episcopul a primit informaţii credibile despre abuzurile asupra copiilor comise de doi clerici din dioceza sa, Stanislaw P. – acuzat că a agresat zeci de băieţi – şi Tomasz K. În ciuda acestui fapt, episcopul a încălcat legea neinformând prompt biroul procurorului.

Acest proces stabileşte un precedent istoric în Polonia în ceea ce priveşte responsabilitatea juridică a ierarhiei ecleziastice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cadrul juridic actual provine din reforma Codului Penal aprobată în iulie 2017, care a transformat raportarea abuzurilor sexuale asupra copiilor dintr-o obligaţie pur socială într-o îndatorire legală pedepsită cu până la trei ani de închisoare pentru oricine nu notifică imediat autorităţile.

Până la această hotărâre, niciun episcop polonez nu fusese condamnat penal în instanţele civile pentru muşamalizarea infracţiunilor sexuale împotriva minorilor.

Deşi mulţi polonezi consideră în continuare credinţa catolică drept o componentă esenţială a identităţii lor naţionale, cazurile de abuz sexual în care sunt implicaţi preoţi au dus la o creştere a numărului celor care afirmă că şi-au pierdut încrederea în Biserică. Un sondaj realizat în 2025 de institutul polonez de cercetare a opiniei publice IBRiS a arătat că procentul polonezilor care declară că au încredere în Biserica Catolică a scăzut la 35%, faţă de 58% în 2016.