Prim-ministra Estoniei, Kaja Kallas, a exprimat marţi seara dorința de a fi luată în considerare pentru funcția de secretar general al NATO în urma plecării lui Jens Stoltenberg, scrie Politico.

La o conferinţă organizată de Politico la Washington, Kaja Kallas a afirmat cu un „da” hotărât atunci când a fost întrebată dacă ar dori să fie luată în considerare pentru funcția de secretar general al NATO, conform informațiilor transmise de Agerpres. Kallas a devenit cunoscută ca un critic ferm al Rusiei atât în cadrul Uniunii Europene, cât și al NATO, pledând pentru strategii de apărare mai robuste în beneficiul celor trei state baltice – Estonia, Letonia și Lituania – toate având graniță comună cu Rusia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cu toate acestea, diplomații din cadrul NATO au sugerat că stilul decisiv al șefei guvernului eston ar putea fi perceput ca prea agresiv de către anumiți membri ai Alianței. Premierul olandez Mark Rutte a manifestat, de asemenea, interes pentru funcția de secretar general al NATO. Jens Stoltenberg ocupă această poziție din 2014 și are programată retragerea în octombrie 2024. Mandatul său a fost recent prelungit pentru a patra oară în iulie, reflectând opțiunea celor 31 de state din Alianță de a menține în funcție un lider cu experiență, în contextul tensiunilor crescute generate de conflictul Rusiei în Ucraina, la porțile NATO. Mark Rutte, prim-ministrul Olandei în exercițiu, a confirmat, de asemenea, că își manifestă interesul pentru poziția de secretar general al NATO.

#Estonia #Kaja Kallas #NATO

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.