Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

A.S.I.C.S. – ajutor de 60 000 de lei pentru familia moldoveanului decedat în Israel

17 Nov. 2023, 11:10
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea MD
17 Nov. 2023, 11:10 // Societate //  Realitatea MD

Trei fetițe, una mai mică decât cealaltă și o soție văduvită care s-a pomenit în față cu un ocean de durere și altul de greutăți! Asta a lăsat în urmă moldoveanul Petru Boșcov, victimă a atacurilor teroriste din Israel.

Dimineața zilei de 7 octombrie 2023 a început pentru Aliona Boșcov ca o zi obișnuită de sâmbătă, pe care femeia urma să o petreacă alături de fiicele sale de 9, 7 și 3 ani. Nimic nu prevestea tragedia care urma să-i dea viața peste cap. Mai târziu, avea să afle o veste care i-a năruit toate planurile de viitor, iar în locul viselor s-a așternut durerea, disperarea și incertitudinea.

Aliona Boșcov, văduva lui Petru Boșcov

”Soțul meu muncea de mai bine de un an în Israel. În ziua tragediei se afla la doi kilometri de Fâșia Gaza, în kibuț. Când s-a dat alarma a alergat în adăpostul subteran al casei. Teroriștii însă au aruncat o bombă în casa lor care a explodat. Am aflat că a murit abia peste două zile…”

Visul celor doi soți era să-și procure propria locuință, în care să-și crească cele trei fetițe. În prezent, Aliona a rămas să-și crească micuțele într-o garsonieră, oferită în folosință de sora bărbatului decedat. Femeia însă este conștientă că nu va putea rămâne la nesfârșit în această cameră.

Aliona Boșcov, văduva lui Petru Boscov

”A decis să plece la muncă peste hotare mai mult pentru fetițe. Am vrut să le facem un viitor mai bun, să cumpărăm o casă a noastră. El a decedat însă, iar acum am ajuns să mă gândesc că trebuie să plec peste hotare. Dar cum să-mi las fetele?”

Aliona muncește în calitate de ajutor de educator la o grădiniță din Capitală pe un salariu care nu îi ajunge nici pentru strictul necesar al unei familii.

Aliona Boșcov, văduva lui Petru Boșcov

”Salariul meu variază între 5 000 și 5 500 de lei. Cu acești bani pot achita doar serviciile comunale, școala, grădinița. În rest ce le mai trebuie fetelor, hăinuțe și multe altele – nu-mi ajunge. E foarte dureros, nici acum nu pot crede că soțul nu e. Încă aștept că o să sune, că o să vină acasă. Fetița mai mică întreabă cel mai des unde e…”.

Imediat ce a aflat despre această tragedie, Asociația pentru Susținerea Inițiativelor Comunitare și Sportului a decis să acorde suport soției și celor trei fetițe pe care le-a lăsat în urmă Petru Boșcov.

 

Victoria Kriukova, director A.S.I.C.S.

”Nu am putut rămâne indiferenți la tragedia prin care treceți și am decis să vă susținem financiar. Veți primi lunar 5 000 de lei din partea A.S.I.C.S. – în total 60 000 de lei pe parcursul unui an. Cel mai important este că vrem să vă arătăm prin acest gest că, oricât de greu ar fi, mereu se vor găsi oameni care vă vor susține moral și financiar. Sperăm din toată inima că nu veți fi nevoită să plecați peste hotare și veți rămâne lângă copii dvs, pentru că ei sunt cea mai mare bogăție”. 

Susținem pentru că ne pasă!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.