Republica Moldova va beneficia de un sistem modern de securizare a infrastructurii de comunicații transfrontaliere. Acest lucru este realizat prin intermediul Programului Operațional Comun România – Republica Moldova 2014 – 2020 și urmează a fi implementat până la mijlocul anului 2022.

Obiectivele de bază ale proiectului sunt îmbunătățirea capacităților de acoperire a comunicațiilor și disponibilitatea rețelei fixe prin utilizarea a patru centre de comunicații mobile, înființarea Centrului de Cooperare Polițienească Transfrontalieră din Lipcani pentru a facilita schimbul de informații între autoritățile de aplicare a legii din România și Moldova, dar și interconectarea, dezvoltarea și modernizarea infrastructurii, prin creșterea capacităților de transmisie la nivel înalt.

Astfel, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Transporturilor al României în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Interne din Republica Moldova au pus în aplicare dezvoltarea unei infrastructuri comune de comunicații dintre cele două țări, prin instalarea și punerea în funcțiune a legăturilor de comunicații bazate pe echipamentele de transmisie a datelor în rețeaua radiofonică și în fibră optică.

În procesul de implementare a proiectului, Ministerul Afacerilor Interne din Republica Moldova a încheiat Contractul De Antrepriză pentru Acțiuni Externe ale Uniunii Europene pe data de 10 iunie 2021. Obiectul contractului constă in executarea lucrărilor pentru implementarea componentei de infrastructură în cadrul proiectului. Lucrările fiind realizate de către firma de construcții ,,EUROSTIL CONSTRUCT” – valoarea contractului fiind de 82 694 300,95 Lei.

Pentru a spori capacitatea de comunicare între autoritățile române și cele moldovenești, acest contract prevede instalarea mijloacelor moderne de comunicare, oferind o conexiune sigură directă între centrele de cooperare polițienească transfrontalieră din R. Moldova și România. Astfel, echipamentul existent care asigură comunicarea feroviară în zona de frontieră va fi înlocuit cu unul modern, capabil să susțină utilizarea serviciilor multiple și de înaltă calitate pentru controlorii de trafic și aplicații feroviare specifice în zona transfrontalieră.

În scopul îmbunătățirii flexibilității rețelei de comunicații, în cadrul proiectului vor fi achiziționate centre de comunicații mobile, iar pentru mentenanță, vor fi achiziționate laboratoare mobile pentru intervenții tehnice la fața locului, pentru a facilita diagnosticarea și repararea echipamentelor și infrastructurii de comunicații.

De asemenea, în acest contract se prevede extinderea zonei de rețea în ambele țări, prin dotarea a 16 turnuri de comunicații cu releu radio și echipamente de transport de date.

Inițiativa este o continuare a Proiectului transfrontalier CBI MIS ETC 981 implementat în cadrul Programului Operațional Comun RO-UA-MD 2007-2013 și își propune să dezvolte în continuare capacitățile de comunicații ale MAI în zona transfrontalieră atât prin îmbunătățirea infrastructurii de operare, cât și prin creșterea gradului de pregătire a personalului de profil.

Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană prin Instrumentul European de Vecinătate (ENI) în cadrul Programului Operațional Comun România – Republica Moldova 2014 – 2020.

#comunicatii.#infrastructura #obiective

Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, pe fondul perturbărilor de pe piețele petrolului și gazelor provocate de războiul din Iran. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, le-a transmis miniștrilor Energiei din statele membre că guvernele ar trebui să ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de gaze naturale și electricitate, scrie adevărul.ro.

„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, a transmis Jorgensen, într-o scrisoare adresată miniștrilor europeni.

Potrivit Reuters, Europa este puternic dependentă de importurile de petrol și gaze, iar perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz pune presiune suplimentară asupra piețelor internaționale. Prin acest coridor trece în mod normal o parte semnificativă din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate.

Deocamdată, Uniunea Europeană nu se confruntă cu o lipsă de gaze, însă prețurile ridicate complică eforturile statelor membre de a-și reface rezervele înaintea iernii. Depozitele europene sunt în prezent mai puțin umplute decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce crește presiunea asupra guvernelor pentru pregătirea sezonului rece.

Jorgensen susține că UE este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021, când reducerea livrărilor rusești a provocat presiuni majore asupra pieței europene. Capacitatea mai mare de import de gaze naturale lichefiate, dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea consumului de gaze sunt printre factorii care au îmbunătățit situația.

Comisarul european le-a cerut statelor să continue pregătirile și să ia în calcul măsuri care să sprijine umplerea depozitelor de gaze sau să reducă cererea de gaze și electricitate atât timp cât situația o impune. Printre exemplele menționate se numără limitarea temperaturilor în clădirile publice, restricționarea încălzirii spațiilor exterioare și oprirea iluminatului public care nu este necesar.

Criza energetică este legată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie. Traficul navelor prin strâmtoare a scăzut puternic în ultimele săptămâni, deși unele exporturi de petrol continuă.