Victimele violenței domestice se pot adresa la Centrul de Justiție Familială (CJF). Mecanismul inovativ pentru sprijinirea lor funcționează de o lună, dar autoritatea anunță că echipa intersectorială este deja consolidată și pregătită să intervină profesionist.

„Natalia” (nume modificat) este prima femeie abuzată care s-a adresat la Centrul de Justiție Familială. Conform Ministerului de Interne, femeia nu a mai suportat chinurile soțului și aflând de noul serviciu oferit de Centrul de Justiție Familială a apelat cu încredere la specialiștii centrului.

„Am aflat de la televizor că există un loc în care primim ajutor și suntem protejate de furiile soțului. Nu mai puteam îndura violența și am sunat. Cei care mă ajută mi-au oferit tot sprijinul. Pot spune că am speranță acum într-un viitor mai bun”, povestește ea.

Imediat, „Natalia” a fost pusă sub protecție, iar soțul său a primit ordin de restricție de urgență pentru 10 zile, femeia beneficiind și de sprijinul unui avocat. Acum ea este acasă și nu își mai face griji pentru propria securitate, transmite autoritatea.

Identitatea victimelor care se adresează CJF este păstrată în secret. Nici adresa unde Centrul își desfășoară activitatea nu este anunțat public, pentru a fi asigurată total protecția victimelor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Echipa Centrului este formată din 11 polițiști și dintr-un colectiv multidisciplinar format din 30 asistenți sociali, medici, psihologi și membrii unor organizații neguvernamentale specializate în sprijinirea victimelor violenței în familie. De asemenea CJF funcționează cu ajutorul a 18 parteneriate interinstituționale, cu organizații de stat și cu mai multe non-guvernamentale.

Centrul de Justiție Familiară asigură accesul imediat al victimelor violenței în familie și/sau agresiunii sexuale la servicii urgente și specializate într-un singur sediu, persoanele fiind consultate inclusiv de experții legiști, juriști, psihologi și medici. Acolo sunt evaluate riscurile și identificate necesitățile victimelor, acestea fiind referite către servicii de reabilitare de lungă durată.

Conform datelor MAI, în acest an au fost înregistrate 822 de infracțiuni și 1418 de contravenții privind violența în familiei. Totodată au fost emise 4582 de Ordine de restricție de urgență. Analiștii mediului infracțional consideră că numărul agresiunilor în familiei este însă mult mai mare, dar victimele nu depun plângere împotriva agresorului în speranța că acesta nu va repeta fapta sau din considerente de stigmatizare socială.

Persoanele supuse violenței în familie se pot adresa pentru ajutor la 112 sau la telefonul de încredere – 0 8008 8008.

#Centrul de Justiție Familială #MAI #sprijin #victime #violenta domestica

Comisia Europeană a anunțat joi că a decis să amâne cu cel puțin un an implementarea oricărei legislații naționale care vizează interzicerea accesului minorilor la rețelele de socializare, o măsură menită să prevină duplicarea cu normele europene aflate în prezent în discuție, transmite AFP, transmite Agerpres.

Această decizie a fost luată după ce Austria a notificat Bruxelles-ul cu privire la intenția sa de a interzice accesul minorilor la rețelele de socializare. Alte state membre iau în considerare și ele legislația pe această temă, iar Comisia dorește să evite o proliferare a acestor legi înainte de adoptarea unor norme comune.

„Toți copiii din UE merită același nivel de siguranță online”, a declarat joi un purtător de cuvânt al Comisiei, subliniind că obiectivul a fost „o abordare armonizată” în întreaga Europă.

Proiectul de lege privind protecția copiilor online, „Legea copiilor”, propus la mijlocul lunii septembrie de Comisie, trebuie încă aprobat, în aceiași termeni, de Parlamentul European și de cele 27 de state membre.

Între timp, Comisia Europeană dorește să evite o „fragmentare” a pieței unice a UE. „Dacă procedați astfel, ajungeți să aveți grupe de vârstă diferite, legi diferite în diferite state membre”, iar reglementările devin ‘imposibil de aplicat”, a explicat purtătorul de cuvânt Thomas Regnier.

Dependența de ecrane, hărțuirea, lipsa somnului, tulburările de alimentație, ca să nu mai vorbim de hărțuirea sexuală: minorii sunt expuși la numeroase riscuri online. Drept urmare, presiunea politică crește din toate părțile pentru o mai bună protejare a copiilor și adolescenților din UE, iar inițiativele se înmulțesc la nivel național.

În Franța, legea care interzice rețelele de socializare pentru cei sub 15 ani, aprobată în această vară de Parlament, a fost anulată de cea mai înaltă instanță, Consiliul Constituțional, în numele libertății de exprimare.

Președintele Emmanuel Macron a promis o nouă lege „robustă din punct de vedere juridic” până în primăvara anului 2027. Nu este sigur că această nouă lege va fi afectată de înghețarea de un an, deoarece Parisul a notificat Bruxelles-ul înainte de mijlocul lunii septembrie și de prezentarea „Legii copiilor”, mai notează AFP.