Mark Rutte, premierul în exercițiu al Țărilor de Jos, pare în acest moment a fi favoritul pentru a prelua șefia NATO, odată ce Jens Stoltenberg își încheie mandatul, în pofida şocului provocat de victoria extremei drepte la alegerile legislative din țara sa, scrie marţi, 28 noiembrie curent, France Presse.

Mai mulți diplomați ai Alianței spun despre Rutte că este un „bun negociator” și un „premier experimentat”.

În vârstă de 56 de ani, politicianul care a petrecut 13 ani în fruntea Executivului beneficiază de „mult sprijin” în interiorul NATO, inclusiv din partea SUA și a Franței.

Stoltenberg mai are încă aproape un an din mandatul ce i-a fost prelungit succesiv în contextul războiului din Ucraina, dar cursa pentru postul său este deja lansată la Bruxelles, unde marţi are loc o reuniune a miniştrilor de externe din ţările NATO ce va aborda şi acest subiect.

„Bun negociator”, „prim-ministru experimentat”, după 13 ani în fruntea guvenului în ţara sa, Mark Rutte „are mult sprijin” în interiorul NATO, inclusiv din partea SUA şi a Franţei, aşadar bifează multe criterii, consideră mai mulţi diplomaţi din NATO intervievaţi de France Presse, care nu văd deloc un „handicap” în rezultatul alegerilor legislative din Țările de Jos, câştigate de partidul de extremă dreapta condus de euroscepticul Geert Wilders.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Statele caută un înlocuitor pentru Stoltenberg

Problema găsirii unui înlocuitor pentru Stoltenberg pare stringentă, întrucât mai multe ţări, printre care Franţa, SUA şi Canada doresc o decizie rapidă pentru ca Alianţa Nord-Atlantică să nu se vadă prinsă în mijlocul „târguielilor” de la Bruxelles pentru posturile din instituţiile UE după alegerile europarlamentare din iunie.

Totuşi, ambasadorul britanic pe lângă NATO, David Quarrey, îndeamnă la prudenţă. „Este un proces care va dura ceva timp”, avertizează acesta. „Dacă vă amintiţi candidaţii precedenţi, veţi observa că sosesc adesea în ultimul moment. Deci, trebuie să aşteptăm şi să vedem”, temperează la rândul său un alt diplomat din NATO.

Postul ar trebui să revină unei femei, susțin unele state ale Alianței

În acest timp, unele dintre cele 31 de state membre ale Alianţei susţin că a venit momentul ca o femeie să ocupe, în premieră, postul de secretar general al NATO. Însuşi Mark Rutte, care luna trecută a confirmat public că este interesat de postul de secretar general al NATO, a recunoscut că ideea numirii unei femei în acest post îi diminuează perspectivele.

„Sunt şanse mari, dat fiind sprijinul politic pentru asta, ca acest post să fie oferit unei femei europene, ceea ce la fel este foarte bine”, a spus el într-un interviu acordat postului de radio Den Haag FM.

Deocamdată însă o singură femeie şi-a manifestat public interesul, respectiv şefa guvernului eston, Kaja Kallas, dar ea nu întruneşte unanimitatea. Familiarizat cu întâlnirile europene, un atu al lui Rutte este că a reuşit să lege relaţii cu numeroşi lideri, inclusiv cu fostul preşedinte american Donald Trump, a cărui eventuală revenire la Casa Albă după alegerile de anul viitor provoacă emoţii pe culoarele sediului NATO.

Liderii statelor care acordă 2% din PIB pentru apărare ar putea fi favoriți în cursa pentru șefia NATO

Unul dintre criteriile sugerate în interiorul Alianţei pentru selecţia viitorului secretar general este dacă ţara de origine a acestuia atinge ţinta de cel puţin 2% din PIB pentru bugetul apărării, criteriu dorit mai ales de cei care văd ţara lor avantajată într-o asemenea situaţie. De pildă, ministrul leton de externe, Krisjanis Karins, care a mărturisit şi el că ar vrea să fie secretar general al NATO, a cerut marţi direct că acesta să fie selectat dintr-o ţară care îndeplineşte obiectivul bugetar de minim 2% din PIB pentru apărare, cum este ţara sa.

„Alocarea a 2% din PIB sau mai mult (pentru apărare), cred că este importantă ca semnal clar către toţi aliaţii că acest lucru este cu adevărat important pentru noi”, a spus ministrul leton la sosirea la reuniunea ministerială a NATO, potrivit agenţiei EFE.

Susţinătorii acestui criteriu de 2% din PIB pentru apărare invocă şi ipotetica revenire a lui Trump, care în mandatul său a presat celelalte state membre să cheltuie mai mult pentru înarmare, ameninţându-le că în caz contrar Washingtonul îşi va reduce cheltuielile militare sau chiar va părăsi NATO. Țările de Jos nu îndeplinesc acest criteriu, dar se apropie de el graţie în special acţiunilor lui Rutte, al cărui guvern a alocat apărării pentru anul în curs 1,7% din PIB.

În fine, susţinătorii premierului din Țările de Jos argumentează cu prestaţia sa bună în faţa ameninţării ruseşti, făcând aici referire şi la modul în care a gestionat criza provocată de doborârea zborului MH17 deasupra estului separatist pro-rus al Ucrainei în 2014, soldată cu moartea a 197 de cetăţeni olandezi.

Stoltenberg însuşi l-a salutat luni, într-un interviu acordat France Presse, pe „prietenul” său Mark Rutte, pe care l-a descris drept un politician deosebit de „experimentat” pentru a-i lua locul. Dar „decizia cu privire la cine va fi succesorul meu nu îmi aparţine”, a adăugat actualul secretar general al NATO.