Curs valutar
  • EUR
    19.9719
    -0.0501%
  • USD
    17.2842
    -0.2146%
  • RUB
    0.2055
    -0.7786%
  • RON
    3.8094
    -0.0315%
  • UAH
    0.3864
    -0.3106%

Toate știrile

17 august 2026

Astronomii au aflat, în sfârșit, de ce galaxii precum Calea Lactee sunt atât de rare

30 Nov. 2023, 06:10
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Redacția Realitatea
30 Nov. 2023, 06:10 // Actualitate //  Redacția Realitatea

Galaxii precum Calea Lactee sunt misterios de greu de găsit în Univers. Noile simulări făcute de supercomputere i-au ajutat pe astronomi să răspundă la întrebări arzânde. Calea Lactee se află într-un grup de galaxii din „Planul Supergalactic” – cu diametru de un miliard de ani lumină, pe care sunt fixate grupuri mari de galaxii. Dar alte galaxii spirale sunt surprinzător de rare de-a lungul acestui glob gigantic, în timp ce galaxiile eliptice strălucitoare sunt mult mai comune.

Acum, astronomii sugerează că acest lucru se datorează faptului că o istorie violentă a ciocnirilor galactice frecvente a umplut „cartierul” nostru cu elipse, în timp ce cumva ne-a cruțat propria galaxie. Ei și-au publicat descoperirile pe 20 noiembrie în revista Nature Astronomy .

„Distribuția galaxiilor în planul supergalactic este într-adevăr remarcabil. Este rar, dar nu o anomalie completă: simularea noastră dezvăluie detaliile intime ale formării galaxiilor, cum ar fi transformarea spiralelor în eliptice prin fuziunea galaxiilor”, a declarat Carlos Frenk , profesor de fizică la Universitatea Durham din Marea Britanie, citat de livescience.com

Superclusterul local este o formațiune în formă de clătită a mai multor grupuri de galaxii masive care conțin mii de galaxii. Galaxiile din aceste clustere se împart în două mari categorii: galaxii eliptice pline cu stele antice și ancorate de găuri negre supermasive gigantice și galaxii spirale ca a noastră, cu găuri negre supermasive mai mici în centrul lor și multe stele tinere încă formându-se de-a lungul brațelor lor delicate în spirală.

Astronomii credeau că galaxiile în spirală barate, cum este Calea Lactee, nu au apărut până când universul a atins cel puțin jumătate din vârsta sa actuală, deoarece se credea că a fost nevoie de câteva miliarde de ani de evoluție galactică înainte ca stelele din galaxii să poată forma bare centrale.

Barele iau formă atunci când stelele din galaxiile în spirală se rotesc în mod ordonat, așa cum se întâmplă în Calea Lactee. Până acum, astronomii nu credeau că galaxiile timpurii aveau suficientă stabilitate pentru ca barele să se formeze sau să reziste.

Ca să ajungă la ultima descoperire, cercetătorii din spatele noului studiu au apelat la o simulare de supercomputer numită „Simulations Beyond the Local Universe”.

Realitatea Live

17 Aug. 2026, 22:43
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
17 Aug. 2026, 22:43 // Slider //  Ana Panaguța

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!