„Moneda națională nu este doar un simbol al suveranității, un mijloc de tranzacție, ci și un scut de protecție în fața provocărilor și a incertitudinilor economice globale, un garant al stabilității noastre economice și sociale. Pentru a menține acest cadru de stabilitate în serviciul cetățenilor, este crucial ca toate autoritățile statului să respecte independența mandatelor și a misiunilor pentru care muncim zi de zi”. Este declarația făcută de guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Octavian Armașu, în cadrul evenimentului oficial, desfășurat miercuri, 29 noiembrie curent, cu prilejul celor 30 de ani de la punerea în circulație a leului moldovenesc.

Ceremonia a reunit oficiali de rang înalt din Republica Moldova și de peste hotare, ambasadori, reprezentanți ai instituțiilor financiare internaționale, ai mediului financiar-bancar și academic, precum și ai societății civile, oameni de știință și de creație, dar și multe alte personalități.

În mesajul de deschidere, Octavian Armașu a menționat că independența monetară și moneda națională sunt elemente esențiale ale identității noastre.

„Suntem determinați să continuăm să mergem pe drumul inovației și al stabilității… Independența obținută a implicat multă muncă și responsabilitate. Anume aceste două ingrediente: Munca și Responsabilitatea sunt postulatele Băncii Naționale a Moldovei la care se adaugă angajament deplin, independență și profesionalism”, a afirmat guvernatorul BNM.

Prezent la eveniment, prim-ministrul Dorin Recean a menționat că e necesar să ne mobilizăm și să transformăm moneda națională în simbolul bunăstării.

„În așa mod oamenii se vor mândri cu Leul pe care-l celebrăm astăzi. Suntem o țară mică, dar haideți să avem curajul să trăim într-o lume mare. Să ne dezvățăm să gândim și să trăim în dimensiuni mici. Hotarele noastre fizice nu trebuie să ne constrângă, nu trebuie să ne limiteze. Guvernul promovează agenda digitală. Mă aștept să avem și Leul digital. Noi trebuie să muncim asiduu, să creștem economia, să creștem productivitatea, să construim instituții robuste, eficiente și reziliente, ca să putem fi competitivi într-o uniune monetară în viitor”, a conchis premierul Dorin Recean.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Leul Moldovenesc a devenit un simbol de curaj, forță și mândrie”, a spus în mesajul său guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu.

„ Eforturile conducerilor succesive ale BNM și ale întregii echipe au contribuit, în mod determinant, la transformarea sectorului financiar într-unul stabil, eficient și sustenabil și la atingerea angajamentelor asumate prin Acordul de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană… Banca Națională a Moldovei s-a distins prin echipa sa remarcabilă și angajamentul de neclintit față de obiectivul său fundamental”, a adăugat guvernatorul BNR.

La rândul său, primul guvernator al Băncii Naţionale a Moldovei, Leonid Talmaci, a ținut să menționeze că, în cei 30 de ani, BNM a trecut prin perioade mai puțin sau mai mult complicate, cu multe provocări, dar și succese obținute în urma unei munci asidue.

„Doresc Băncii Naționale să implementeze cu succes legislația bancară, armonizată cu cele mai înalte standarde europene”, a conchis primul guvernator al BNM.

Mesaje de felicitare au venit, în cadrul evenimentului, și din partea înalților reprezentanți ai Fondului Monetar Internațional: Paul Hilbers, Director executiv al FMI și Mark Horton, Director adjunct al Departamentului European al FMI, aflați în vizită la Chișinău, la invitația BNM.

Ceremonia oficială face parte din seria evenimentelor organizate de Banca Națională a Moldovei cu ocazia aniversării a 30-a de la introducerea leului moldovenesc.

În cursul zilei de 29 noiembrie 2023, s-a desfășurat o masă rotundă cu genericul „Leul moldovenesc – de la aspirație la actualitate” ce a reunit personalități care au contribuit la punerea în circulație a leului moldovenesc. De asemenea, au avut loc evenimente de educație financiară: „Drumul banilor” în parteneriat cu băncile comerciale și expoziții de monedă la Muzeul Național de Istorie a Moldovei. Totodată, au fost desemnați câștigătorii competiției „Descoperă monumentele de pe bancnotele de lei moldovenești” și a fost lansat un concurs de design pentru simbolul monedei noastre naționale.

În același timp, cu ocazia aniversării, au fost lansate cinci monede comemorative, dintre care două în aur și argint dedicate leului moldovenesc, care a fost introdus în circulație pe 29 noiembrie 1993 și care, alături de alte atribute, a devenit un simbol ce ne determină ca stat suveran și independent.

#30 de ani #BNM #leul moldovenesc

În Gorj, la Bumbești Pițic, există un loc cu adevărat magic – Satul Răsturnat creația unui tânăr antreprenor local, Alexandru. La început a fost o schiță făcută într-un caiet de matematică, apoi a apărut o casă răsturnată care s-a transformat, în câțiva ani, într-un proiect turistic cu șapte căsuțe și un castel al vrăjitoarelor, scrie antena3.ro.

Alex spune că începutul a fost complicat, dar social media l-a ajutat să-și promoveze proiectul. Iar acum pregătește noi investiții și spune că tot ceea ce obține din afacere este reinvestit.

Ideea care a început cu o călătorie în Turcia

Povestea Căsuței Răsturnate începe în 2018, în timpul unei călătorii în Turcia. Alex Luțan – „Ducu”, așa cum îi spun apropiații – a trecut pe lângă un proiect care i-a atras atenția.

Nu l-a vizitat, dar imaginea avea să-i rămână însă în minte. La întoarcerea în țară, terenul pe care îl cumpărase urma să devină locul în care avea să transforme ideea văzută în Turcia într-o construcție neobișnuită.

„Am văzut acest proiect în Turcia, am trecut doar pe lângă el, nu l-am vizitat. Am ajuns în țară, am cumpărat terenul acesta și apoi mi-a venit în minte ideea unei case răsturnate. Am luat un caiet de matematică și am început să fac schițe. Nu aveam studii superioare și nici nu lucrasem vreodată într-un astfel de domeniu, însă lucrasem în construcții încă de la 14 ani. Toate verile mi le petreceam pe șantiere și aveam o idee despre cum se construiește o casă”, a povestit Alex pentru Gorjeanul.

Casa construită după schițele din caiet

Alex a avut schițele, experiența acumulată în construcții și ajutorul câtorva oameni.

„Eu am făcut schițele, am tăiat tot materialul, toate barele de fier, iar apoi am luat un sudor profesionist care să le asambleze. Totul a fost tăiat și apoi montat ca un puzzle, astfel încât fiecare piesă să vină perfect la locul ei. M-au ajutat și doi prieteni foarte buni, Robert și Mădălina. La început nici ei nu știau ce construim. Râdeau și spuneau că probabil facem o tribună”, a explicat el.

Pe măsură ce construcția avansa, misterul a început să dispară. Au apărut pereții, acoperișul, ferestrele și ușile, iar când a fost montată tabla, vecinii au înțeles ce construia, de fapt, Ducu.

Reacțiile nu au fost însă întotdeauna favorabile.

„Cred că Ducu ăsta a luat-o razna”

Într-o comunitate obișnuită cu locuințele tradiționale, o casă construită cu susul în jos părea, pentru mulți, o idee greu de înțeles.

„Fiind într-o zonă de țară, oamenii au început să râdă. «Cum să faci o casă răsturnată? Cine să vină să viziteze o casă răsturnată? Cum să bagi atâția bani într-o casă răsturnată?» Și au început să spună: «Cred că Ducu ăsta a luat-o razna». Părerile au început să curgă, unele mai răutăcioase, altele doar din neîncredere. Dar eu am mers mai departe”, a mărturisit proprietarul.

După finalizarea construcției a urmat însă adevăratul test – să-i convingă pe oameni să intre în ea. Iar primele șase luni au fost, așa cum a spus el, un „eșec total”.

„Pur și simplu, oamenii nu veneau. Nu erau curioși. La început nici nu am luat taxă. Oamenii veneau, vizitau și plecau. Aproximativ 95% plecau foarte mulțumiți, dar mai auzeai din când în când și câte o vorbă că am fost nebun să construiesc casa. După aproximativ o lună am introdus o taxă de 5 lei”.

În primele nouă luni au vizitat construcția aproximativ 1.000 de persoane, iar încasările au fost de aproximativ 5.000 de lei. Pentru o investiție de acest tip, suma era modestă, însă Alex nu a abandonat proiectul.

„Eu simțeam că această idee este ca o sămânță de dovleac care atunci a început să încolțească”, spune el.

Parcul de aventură, proiectul care nu a funcționat

Paradoxal, Căsuța Răsturnată nu fusese gândită inițial drept principala atracție a afacerii. Planul era ca aceasta să reprezinte doar un element al unui proiect turistic mai amplu, al cărui punct central urma să fie un parc de aventură.
Investiția nu a avut însă rezultatul așteptat.

„La început, casa răsturnată reprezenta doar un fel de logo. Motorul afacerii trebuia să fie parcul de aventură. Numai că parcul s-a dovedit a fi un eșec total. Nu era într-o pădure, iar vara era foarte, foarte cald. Nu am reușit să scoatem aproape niciun ban din investiție și a trebuit să abandonăm proiectul și să-l trecem la pierderi”, a povestit Alex.

În timp ce parcul de aventură a fost abandonat, Căsuța Răsturnată a rămas. Iar proiectul avea să primească o nouă șansă odată cu dezvoltarea promovării online.

Social media a dat proiectului un nou impuls

Proprietarul spune că, în timp, a înțeles importanța promovării în mediul online. Iar un reportaj TV a contribuit la creșterea vizibilității proiectului.

„Încet, încet, am început să facem mai multă reclamă și să înțelegem puterea social media. Nu știam la început să ne promovăm și să facem reclamă unde trebuie. După reportaj am primit un nou start puternic. Am început să prindem mult mai multă încredere în ideea noastră și am mers mai departe”.

Căsuța care fusese privită cu scepticism a început să devină cunoscută, iar succesul primei construcții a dus la apariția unei idei mai ambițioase – un sat întreg construit în jurul conceptului de „răsturnat”.

De la Căsuța Răsturnată la Satul Răsturnat

Potrivit lui Alex, reacțiile primite pe TikTok, dar și apariția unor proiecte asemănătoare au contribuit la dezvoltarea noului concept.

„Satul Răsturnat s-a născut dintr-o ambiție. Primeam foarte multe mesaje la clipurile de pe TikTok în care spuneam că avem prima casă răsturnată din România, iar oamenii îmi răspundeau că în Germania există de mai mult timp. În același timp, a apărut și un proiect care semăna cu al nostru. Am fost deranjat la început, dar, privind în urmă, cred că acel lucru m-a făcut să merg mai departe. Concurența, de cele mai multe ori, m-a făcut mai bun, nu mai rău”, a mărturisit el.

Așa a apărut proiectul dezvoltat în Bumbești-Pițic. Dacă prima construcție fusese o casă răsturnată, noul concept avea să reunească mai multe astfel de construcții într-un singur spațiu.

„Eu sunt foarte mândru că am avut ideea de a face un sat răsturnat. Casa răsturnată exista ca idee, dar conceptul de sat răsturnat, cu mai multe căsuțe la un loc, asta este ideea de care sunt cel mai mândru”.

În prezent, Satul Răsturnat are șapte căsuțe care pot fi vizitate. În perioada sărbătorilor de iarnă, complexului i se adaugă și Casa lui Moș Crăciun și Casa lui Grinch.

Investițiile continuă

Proiectul nu pare să fi ajuns la forma finală. Proprietarul spune că lucrează deja la o nouă investiție, ale cărei detalii nu le-a dezvăluit încă, și are în plan amenajarea unui spațiu de joacă pentru copii.

„Noi avem foarte multe idei și visăm foarte mult, însă cea mai mare provocare este partea financiară. Practic, tot ce s-a strâns în acești ani s-a reinvestit. Tot ce se strânge se reinvestește. Lucrăm la noi proiecte și sperăm să vă uimim și în anii următori”, a spus proprietarul Satului Răsturnat.