Cristiano Ronaldo a lăsat Europa și la începutul anului s-a transferat la Al-Nassr, în Arabia Saudită și îi merge foarte bine. În acest sezon a marcat 15 goluri în 13 meciuri. Dar, în afara terenului pare să aibă probleme.

Starul portughez se confruntă cu un proces colectiv în SUA pentru promovarea Binance, cel mai mare exchange de criptomonede din lume. Reclamanţii susţin că promovarea sa i-a determinat să facă investiţii care au produs pierderi și cer daune de un miliard de dolari, notează BBC.

În noiembrie 2022, Binance a anunţat prima sa colecţie „CR7” de token-uri nefungibile (NFT), în parteneriat cu Cristiano Ronaldo, despre care fotbalistul a spus că îi vor recompensa pe fani „pentru toţi anii de susţinere”.

Ce spune Cristiano Ronaldo în clipul de promovare

NFT-urile sunt active virtuale care pot fi cumpărate şi vândute, dar care nu au o formă proprie în lumea reală. Cu alte cuvinte, ele există doar în mod digital. În general, acestea sunt utilizate pentru a marca proprietatea asupra unui lucru, cum ar fi o fotografie sau un videoclip online.

„CR7” se referă la inițialele și la numărul tricoului lui Ronaldo și este folosit ca marcă într-o serie de produse, de la încălțăminte la parfumuri, care au contribuit la transformarea sa într-unul dintre cei mai bogați sportivi de pe planetă.

Într-un videoclip publicat în mediul online în care anunța parteneriatul, Ronaldo le-a spus potențialilor investitori: „Vom schimba jocul NFT și vom duce fotbalul la următorul nivel”.

Cel mai ieftin NFT din colecție avea un preț de 77 de dolari când a fost pus în vânzare în noiembrie 2022, dar un an mai târziu, avea un preț de aproximativ 1 dolar.

De ce a fost reclamat, de fapt, Cristiano Ronaldo

Reclamanții susțin că promovarea lui Cristiano Ronaldo pentru Binance a dus la o „creștere cu 500% a căutărilor” pentru bursa de criptomonede, care este înregistrată în Insulele Cayman. De asemenea, ei spun că a determinat oamenii să folosească firma pentru a investi în ceea ce ei numesc „valori mobiliare neînregistrate”, cum ar fi criptomoneda BNB a Binance.

Potrivit Comisiei pentru Valori Mobiliare și Burse din SUA (SEC), aceste active pot fi considerate valori mobiliare și din acest motiv celebritățile care le promovează trebuie să respecte legislația SUA.

Gary Gensler, președintele SEC, spune că celebritățile trebuie „să dezvăluie publicului de la cine şi cu cât sunt plătite pentru a promova investiţiile în valori mobiliare”.

„Atunci când celebritățile susțin oportunități de investiții, inclusiv titluri de valoare din criptomonede, investitorii ar trebui să fie atenți să cerceteze dacă investițiile sunt potrivite pentru ei și ar trebui să știe de ce celebritățile fac aceste susțineri”, a spus el, citat de BBC.

Reclamanții susțin că Ronaldo ar fi trebuit să dezvăluie cu ce sumă a fost plătit, dar nu a făcut acest lucru.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Cristiano Ronaldo #proces de judecată #SUA

În perioada 2021-2025, sortimentul de medicamente eliberate pe bază de rețetă și fără rețetă s-a redus în fiecare an. Medicamentele ieftine au dispărut cel mai repede, iar cele fără rețetă s-au scumpit, deși prețurile lor erau reglementate după aceleași reguli ca în cazul medicamentelor cu rețetă, potrivit unei analize a pieței farmaceutice prezentate de Ministerul Sănătății.

Astfel, din cele 4.300 de medicamente comercializate în farmacii în 2021, 1.553 nu se mai vindeau în 2025: 990 de medicamente eliberate pe bază de rețetă și 563 fără rețetă. În această perioadă, pe piață au intrat doar 845 de medicamente noi, astfel că sortimentul disponibil în farmacii s-a redus cu 708 produse. Prin urmare, în fiecare an au dispărut mai multe medicamente decât au fost introduse pe piață.

Dintre medicamentele cu un preț de producător de până la 30 de lei, în 2025 nu se mai comercializau 281 de produse eliberate pe bază de rețetă și 293 fără rețetă. În schimb, pe piață au apărut doar 84 și, respectiv, 71 de produse noi. Medicamentele care au rămas în vânzare s-au scumpit cel mai mult, cu 11% în cazul celor eliberate pe bază de rețetă și cu 18% pentru cele fără rețetă.

În ceea ce privește medicamentele esențiale, au dispărut 640 de produse eliberate pe bază de rețetă și 130 fără rețetă. Sortimentul medicamentelor esențiale eliberate pe bază de rețetă din farmacii s-a redus cu 308 produse, ceea ce reprezintă o scădere de 18%.

Totodată, 56 de substanțe esențiale care erau comercializate în 2021 nu mai aveau, în 2025, niciun produs disponibil în farmacii sau în sistemul de compensare. Cele mai multe sunt destinate utilizării în spitale sau au fost înlocuite cu medicamente mai noi. Cu toate acestea, șapte substanțe destinate tratamentului în ambulatoriu au dispărut fără a fi înlocuite.

„În 2025, farmaciile au vândut medicamente de 5,4 mld. lei, cu 25% mai mult decât în 2021, la aproximativ același număr de cutii. Chiar dacă prețul e reglementat după aceleași reguli, medicamentele cu rețetă s-au scumpit cu 2,1% de-a lungul celor 5 ani, în timp ce medicamentele fără rețetă s-au scumpit cu 12,5%, deși oamenii au cumpărat cu 9% mai puține cutii. Cel mai mult s-au scumpit medicamentele esențiale fără rețetă: +15%. La medicamentele cu rețetă, creșterea cheltuielilor vine mai ales din trecerea la tratamente moderne pentru diabet, boli de inimă și prevenirea trombozelor.

La medicamentele compensate, prețul acelorași produse cu rețetă a scăzut cu 22%, iar numărul de cutii a crescut cu 23%: mai mulți pacienți au primit tratament. Medicamentele compensate devenite indisponibile au fost acoperite în mare parte prin extinderea listei în 2024”, transmite MS.

Ministrul Alexandru Gașnaș a adăugat că, pe lângă cursul valutar, inflație și deciziile comerciale ale producătorilor, analiza identifică două cauze. Prima este grila de adaos comercial „în trepte” din Legea nr. 1456/1993 cu privire la activitatea farmaceutică, care lasă un câștig prea mic pentru medicamentele ieftine și reduce brusc adaosul comercial la fiecare prag de preț.

„De exemplu, la un medicament ieftin de 10 lei, distribuitorul și farmacia câștigau împreună cel mult 4 lei, iar la un medicament de 500 de lei – 80 de lei, respectiv se opta pentru medicamente scumpe, căci cele ieftine nu erau profitabile. A doua cauză este reaprobarea anuală a prețului fiecărui medicament: pentru medicamentele ieftine, efortul adesea nu se mai justifica. În plus, bonificațiile plătite de producători distribuitorilor și farmaciilor sunt bani care nu ajung la pacient, iar farmaciile mici lucrează la limita costurilor, cu o marjă netă sub 1%”, a spus Gasnaș.

Ministrul Sănătății propune două lucruri de bază:

păstrarea plafonului de preț la medicamentele fără rețetă esențiale, compensate și procurate centralizat, pentru a asigura prețuri corecte;
eliminarea modului actual de calcul al adaosului comercial „în trepte”, pentru a favoriza aducerea pe piață a medicamentelor ieftine.