Anul viitor, 2024, se profilează ca o potențială piatră de hotar în istoria climei, predicțiile de la Met Office indicând că ar putea depăși limita critică de încălzire de 2,7 ° F (1,5 ° C) stabilită în Acordul de la Paris. Această limită este considerată un prag dincolo de care schimbările climatice ar putea deveni ireversibile. Modelele sugerează că temperaturile anul viitor ar putea varia între 2,41 ° F (1,34 ° C) și 2,84 ° F (1,58 ° C) peste media preindustrială.

Dr. Dunstone, principalul prognozator, subliniază că această prognoză se aliniază cu tendința de încălzire globală în curs și este amplificată de un eveniment semnificativ El Niño. Acest eveniment, caracterizat printr-o schimbare în distribuția apei calde în Oceanul Pacific, duce la vânturi mai slabe și mări mai calde pentru o perioadă temporară. Pe lângă aceasta, temperaturile anormale ridicate din Atlanticul de Nord și Oceanul de Sud sunt de așteptat să contribuie la temperaturile extreme, scrie Dailymail.

În 2015, națiunile s-au angajat să reducă creșterea temperaturii globale peste 2,7 °F (1,5 °C) pentru a preveni condițiile climatice destabilizatoare. Dr. Dunstone clarifică faptul că o singură încălcare temporară a acestei limite nu ar încălca neapărat Acordul de la Paris, dar subliniază că ar marca o etapă semnificativă a istoriei climatice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Incalzirea globala Modelele sugerează că temperaturile anul viitor ar putea varia între 2,41 ° F (1,34 ° C) și 2,84 ° F (1,58 ° C) peste media preindustrială — Modelele sugerează că temperaturile anul viitor ar putea varia între 1,34 ° C și 1,58 ° C peste media preindustrială (Surs: Met Office)

Istoria climei ar putea înregistra noi valori record în anul 2024

Factori precum fluctuațiile naturale ale temperaturilor globale, inclusiv influența El Niño, contribuie la variațiile anuale. Cu toate acestea, profesorul Adam Scaife subliniază că încălzirea indusă de om rămâne principalul motor din spatele temperaturilor record de la Revoluția Industrială.

Această predicție urmează unei serii de evenimente meteorologice fără precedent, 2023 probabil să fie declarat cel mai cald an înregistrat, depășind previziunile anterioare de temperatură. Met Office a anticipat inițial un interval de temperatură de la 1,94 °F (1,08 °C) la 2,38 °F (1,32 °C) peste media preindustrială pentru 2023. Cu toate acestea, media observată pentru ultimele 11 luni a fost de 2,52 °F (1,4°C) deasupra liniei de bază 1850-1900.

Pe măsură ce lumea anticipează rezultatele COP28, negocierile finale sunt în desfășurare, cu speranța că reprezentanții vor conveni asupra unui plan de eliminare treptată a combustibililor fosili. Accentul se extinde dincolo de dioxidul de carbon, emisiile de metan fiind, de asemenea, analizate la conferință. În ciuda acestor eforturi, un studiu recent din Global Carbon Budget dezvăluie că emisiile de combustibili fosili au atins un nivel record în 2023, subliniind nevoia urgentă de acțiune globală pentru a atenua schimbările climatice.

#clima #planeta #predictie

Rusia a lansat, duminică, 1 noiembrie, un atac cu dronă asupra oraşului ucrainean Cernăuţi. Apărarea antiaeriană a intervenit, iar resturile unei drone doborâte au căzut peste oraş. Un bărbat de 67 de ani a fost rănit, iar o clădire administrativă – avariată, anunță antena3.ro.

Fragmentele unei drone rusești doborâte de apărarea antiaeriană ucraineană au căzut duminică, 1 noiembrie, pe teritoriul orașului Cernăuți, provocând avarierea unei clădiri administrative și izbucnirea unui incendiu.

O persoană a fost rănită, potrivit ultimelor informații comunicate de primarul Roman Cliciuk. Victima care a a fost rănită la Cernăuţi este un bărbat de 67 de ani.

Rusia a atacat cu rachete balistice şi drone mai multe zone din Ucraina

Forţele ruse au atacat, în noaptea de joi spre vineri, rachete balistice, patru rachete Kh-59/68, lansate din avion şi și 113 drone. Apărarea antiereriană ucraineană a doborât trei rachete Kh-59/69 și 96 de drone, fiind înregistrate lovituri în 17 locații. În urma bombardamentelor aeriene, aproximativ 350.000 de locuitori din zona orașului Dnipro au rămas fără curent electric, iar în Kiev, un om a murit.

Principalele ținte ale ruşile au fost regiunile Kiev, Harkov, Poltava și Dnipropetrovsk şi s-au înregistrat lovituri ale dronelor în 17 locații, iar în alte cinci au căzut resturi.

Jurnaliştii publicaţiei Ukrainska Pravda au scris că armata lui Vladimir Putin a lansat rachete balistice de tip Iskander-M, S-400 sau rachetele nord-coreene KN-23 din regiunile rusești Voronej, Kursk și Briansk. Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a transmis într-un comunicat pe Facebook că apărarea antiaeriană a doborât sau neutralizat 99 de ținte inamice: 3 rachete aer-sol ghidate Kh-59/69 şi 96 de drone inamice de tip Shahed (dintre care 71 cu propulsie reactivă), Gerbera și alte tipuri de drone.

„Câteva drone de atac se află încă în aer, iar operațiunile de interceptare continuă”, au mai precizat reprezentanţii Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei în comunicat.