Calea Ferată a Moldovei (CFM) are din nou probleme financiare. Mai mult de jumătate din angajații întreprinderii nu și-au ridicat salariile de trei luni. Cel mai grav este că administrația nu știe când va fi soluționată problema. Directorul CFM, Oleg Tofilat, a declarat într-un reportaj pentru TV8 că, o dată cu redeschiderea portului Odesa, a scăzut cererea de tranzit prin Republica Moldova, astfel fiind înregistrate pierderi substanțiale.

„Este problemă cu încasările care au scăzut simțitor, după ce s-a deschis portul Odesa și a scăzut cererea de tranzit, dar lucrăm la soluții și le vom găsi. La moment noi nu avem achitate aproximativ jumătate din salariile pe luna septembrie, respectiv octombrie și noiembrie neachitat. Dacă ar fi să cunosc o dată aș putea să vă spun. Lucrăm la mai multe soluții, sper că timp de o lună o să avem succes măcar cu una din ele”, a declarat Oleg Tofilat.

Președintele Federaţiei Sindicale a Feroviarilor din Moldova, Ion Zaporojan, susține că a anunțat despre această problemă și reprezentanții Guvernului.

„Mai mult de jumate. Din 36 de filiale au primit salariu pe septembrie numai 14, 22 nu o primit. Eu ca membru a consiliului administrativ am raportat și domnului ministru și directorul fondatorului APP. Am raportat peste tot locul. Noi ridcăm peste tot întrebarea. Guvernul ne spune că noi nu suntem bugetari, dar transportări nu-s, nu știu ce facde conducerea”, a spus Ion Zaporojan.

CFM este la autogestiune și Agenția Proprietății Publice (APP), ca fondator, nu se poate implica în procesele financiare ale întreprinderii care este dependentă de volumul de mărfuri transportate și încasări.

„Situația va fi clară doar când ne vom întruni în consiliul de administrare și ulterior ne vom putea pronunța. APP urmărește cu atenție acest subiect”, a explicat purtătorul de cuvânt al APP, Ghenadie Vasilachi.

CFM s-a mai confruntat cu astfel de probleme. La început de august, întreprinderea achita ultimele salarii abia pentru luna mai. Atunci, reprezentanții Căii Ferate invocau aceeași cauză – reducerea traficului de mărfuri. În anii 2020 şi 2021, CFM a fost la un prag de faliment din cauza problemelor financiare. Atunci angajaţii nu şi-au primit salariile jumătate de an.

La Calea Ferată din Moldova sunt aproape 6 mii de angajați.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#angajati #CFM #Oleg Tofilat #salarii

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.