Săptămânal, la Ministerul Educației și Cercetării (MEC) sunt semnalate câteva cazuri de violență din școli și grădinețe. Spre exemplu, săptămâna curentă, pe lângă cazul în care o dirigintă de la un liceu din capitală își insultă elevii, s-au întâmplat două cazuri condamnabile în grădinițe. Deși ministrul Dan Perciun vede un progres privind toleranța zero față de așa situații, nu exclude să examineze ideea unui „registru al răufăcătorilor” din sistemul educațional, astfel încât persoanele sancționate o dată, să nu poată reveni.

„Ministerul nu este fondatorul instituțiilor de învățământ. Și atunci noi avem posibilitatea să intervenim în sensul de a discuta cu un director, de a-i comunica o sugestie privind modul în care ar trebui să acționeze, dar într-un final direcțiile de învățământ, consiliile raionale, consiliile municipale sunt cele care aplică sancțiuni disciplinare. Dacă cazul se califică pentru o sancțiune contravențională sau o sancțiune penală sesizăm organele vizate, dar noi nefiind angajatori, nemijlocit, a directorilor, nemaivorbind de cadrele didactice, nu putem da afară”, a explicat Dan Perciun la „Internetu’ Grăiește”.

Potrivit ministrului, echipa s-a sesizat referitor la cazul de la grădinița din Butești, raionul Glodeni, unde o educatoare a tuns bretonul unei fetițe, a investigat și încă urmează să stabilească dacă cele invocate se confirmă. „Vom avea o poziție finală, pentru că informațiile sunt contradictorii fie la propria inițiativă, fie la cererea unei rude. Le vom clarifica”.

„Avem un caz mult mai grav, într-o grădiniță din Băcioi. După mine, absolut șocant, cu o dădacă care nu i-a permis unui copil să meargă la baie. Copilul s-a culcat, a făcut pe el. Dădaca cu îmbrăcămintea murdară, l-a lovit. E un caz… nici nu-l pot comenta. Acolo este clar că trebuie să plece și eu sper să nu se mai regăsească vreodată în învățământ”.

„Putem să examinăm ideea „registrului răufăcătorilor” și să avem de principiu o monitorizare, înainte era cartea de muncă. În unele cazuri trebuie să ne gândim cu certitudine ce trebuie să facem ca să nu mai revină persoana în sistem”, a conchis ministrul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Dan Perciun #grădiniță #MEC

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.