Ungaria a blocat un ajutor de 50 de miliarde de euro din partea UE pentru Ucraina, la câteva ore după ce s-a ajuns la un acord privind începerea negocierilor de aderare, transmite BBC.

„Rezumatul turei de noapte: veto pentru banii suplimentari pentru Ucraina”, a postat premierul ungar Viktor Orban pe reţelele de socializare după discuţiile de la Bruxelles.

Liderii UE au transmis că negocierile privind ajutorul pentru Ucraina vor fi reluate la începutul anului viitor. Ucraina depinde în mod critic de finanţarea UE şi a SUA, în timp ce continuă să lupte cu forţele ruseşti de ocupaţie.

Blocarea ajutorului a fost anunţată de Orban la scurt timp după ce liderii UE au decis să deschidă negocierile de aderare cu Ucraina şi Moldova şi să acorde statutul de candidat Georgiei. Ungaria se opune de mult timp aderării Ucrainei, dar nu s-a opus prin veto acestei iniţiative. Viktor Orban a părăsit sala de negocieri, în ceea ce oficialii au descris ca fiind o manieră convenită în prealabil şi constructivă, în timp ce ceilalţi 26 de lideri au continuat votul.

entru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Comentând opoziţia lui Orban faţă de acest ajutor, premierul olandez Mark Rutte a declarat „Mai avem încă ceva timp, Ucraina nu rămâne fără bani în următoarele săptămâni”.

„Ne-am înţeles cu cele 26 de ţări. Victor Orban, Ungaria, nu au fost încă în măsură să facă acest lucru. Sunt destul de încrezător că putem ajunge la un acord la începutul anului viitor. Ne gândim la sfârşitul lunii ianuarie”, a adăugat premierul.

Zelenski s-a declarat încântat de anunţul UE privind aderarea.

„Aceasta este o victorie pentru Ucraina. O victorie pentru întreaga Europă. O victorie care motivează, inspiră şi întăreşte”, a scris el într-o postare pe X.

Consilierul pe probleme de securitate naţională al Casei Albe, Jake Sullivan, a salutat mişcarea „istorică” a UE de a deschide negocierile de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova, calificând-o drept „un pas crucial pentru îndeplinirea aspiraţiilor lor euro-atlantice”.

Cancelarul german Olaf Scholz şi-a lăudat colegii lideri pentru că au dat un „semn puternic de susţinere”, adăugând că este clar că atât Ucraina, cât şi Moldova aparţin „familiei europene”. Un diplomat prezent la summit a declarat că a fost ideea lui Scholz ca Orban să părăsească sala pentru a permite desfăşurarea votului.

Anterior, joi, preşedintele Vladimir Putin a ironizat Ucraina şi a afirmat că sprijinul occidental se epuizează: „Scuzaţi-mi vulgaritatea, dar totul este adus ca o gratuitate.Dar aceste gratuităţi ar putea să se termine la un moment dat”. Discuţiile privind aderarea la UE pot dura ani de zile, astfel încât decizia de joi nu va garanta aderarea Ucrainei.

Ţările candidate la UE trebuie să treacă printr-o serie de reforme pentru a adera la standarde care variază de la statul de drept la economie, deşi executivul UE a lăudat deja Ucraina pentru că a finalizat mai mult de 90% din măsurile luate până în prezent în domeniul justiţiei şi al combaterii corupţiei.

#aderare #Ucraina #UE #Viktor Orban

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.