Comisia Electorală Centrală şi Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, în egală măsură, au desconsiderat sau au tratat superficial şi formal importanța informațiilor care urmau să se regăsească în avizul prealabil al MAEIE. Sunt constatările făcute de Avocatul Poporului.

Într-un demers expediat Procuraturii Generale, Ombudsmanul solicită examinarea acțiunilor/ inacțiunilor CEC și ale MAEIE prin prisma întrunirii semnelor constitutive ale componentelor de infracțiuni „împiedicarea exercitării libere a dreptului electoral” şi „neglijență în serviciu”.

„În demers se menționează că CEC, având la bază hotărârea Curții de Apel Chișinău din 17 iunie şi decizia Curții Supreme de Justiție din 22 iunie curent și urmare a organizării consultărilor suplimentare cu factorii de decizie din cadrul MAEIE, la revizuirea listei secțiilor de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare din 11 iulie 2021, nu a ținut cont de argumentele invocate în favoarea instituirii numărului suficient al secțiilor de votare în afara țârii, astfel încât să fie acoperit în deplin volum solicitările cetățenilor Republicii Moldova și creării condițiilor optime pentru realizarea dreptului la vot fiecărui cetățean”, se arată în nota informativă.

De asemenea, Avocatul Poporului precizează că completul de judecată a observat că în textul corespondenței dintre CEC şi MAEIE, care se pretinde a fi aviz prealabil, lipsesc informații precise şi certe la toate cele 4 condiții legale, citate in Hotărârea Curții de Apel din 17.06.2021, care urmau a fi luate în calcul la constituirea numărului optim de secții de votare în străinătate.

„Curtea de Apel Chișinău și ulterior Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție au punctat faptul că CEC şi MAEIE, în detrimentul cerințelor legale imperative, au conlucrat în mod defectuos şi, în consecință, nu au atins scopul urmărit, adică nu au identificat informația impusă de legiuitor pentru a fixa cu o precizie maximală numărul necesar de secții de votare în străinătate, în scopul unei bune desfășurări a scrutinului parlamentar și asigurării dreptului la vot, prin crearea condițiilor decente pentru alegători, fără a ține cont de experiența negativă acumulată la alegerile precedente şi fără a lua în mod serios situația pandemică, afectată de virusul COVID -19”, precizează Ombudsmanul.

Demersul integral poate fi accesat AICI.

#alegeri #CEC #diasporă #MAEIE

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.