Indiferent de schimbările politice la nivel de societate, percepții și stereotipuri, sistemul de cotă dublă asigură pe listele de candidați reprezentarea minimă de 40% pentru ambele sexe. O spun experții de la Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, care au elaborat un studiu cu privire la reprezentarea femeilor și bărbaților în funcțiile elective la nivel de consilii raionale și locale. Totuși, cercetarea arată că femeile sunt plasate pe poziții mai puțin eligibile.

Într-o conferință de presă la IPN, Alina Andronache, expertă CPD, a declarat că, începând cu anul 2016, în legislație a fost introdusă cota de gen, care stipula că la întocmirea listelor, atât pentru alegerile locale, cât și la alegerile parlamentare, partidele trebuie să țină cont de o reprezentare de minimum 40% pentru fiecare sex. În anul 2019 a fost aprobat sistemul de cotă dublă, ceea ce însemna că la aceste 40% au fost adăugate și prevederile de plasament. Potrivit acestora, la fiecare 10 locuri, 3 trebuie să fie de sex opus.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Alina Andronache consideră că, în pofida prevederilor de plasament, partidele continuă să desemneze femeile pe ultimele locuri din fiecare 10 candidați. Acest lucru demonstrează că doar cota, fără prevederi de plasament, nu era să funcționeze. Or, până în anul 2019, deși femeile se regăseau pe listele de candidați, erau tot timpul pe ultimele locuri. Dar, prevederile legale actuale cresc șansele femeilor să acceadă în funcții.

„Această problemă și discrepanță de gen nu o observăm în consiliile locale. Și aceasta pentru că în consiliile locale o să vedem o reprezentare de gen cât de cât mai echitabilă. Da, pe primul loc, la fel avem 32% de femei versus 70% de bărbați. Dar în continuare, pe locul 2, 3, 4 vedem o reprezentare cât de cât echitabilă, ceea ce înseamnă că sporește și mai mult șansele femeilor de a accede în aceste funcții. Datele evidențiază că femeile candidează sau se regăsesc într-o pondere mult mai mare în rândul candidaților pentru consiliile locale. Și aici, după scrutin, ele au câștigat și se regăsesc în aceste funcții în consiliile locale într-o proporție mai mare față de consiliile raionale și municipale”, a mai spus experta CPD.

Natalia Covrig, directoare CPD, a menționat că în cadrul alegerilor locale din acest an, femeile au atins ponderea de 45,3% din totalul candidaților la consiliile raionale/municipale și peste 47% din totalul candidaților la consiliile locale. „Vedem foarte clar că în acest scrutin avem peste 40% din candidați de gen feminin, ceea ce ne vorbește despre faptul că acele prevede legislative legate de cota de 40% și prevederile de plasament funcționează. Și în mod implicit acest lucru are influență asupra modului în care sunt reprezentante femeile și bărbații în această campanie”, a notat Natalia Covrig.

#consilii #egalitate de gen #femei

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.