Uniunea Europeană va extinde cu încă 12 luni plafonarea preţurilor la gaze, ca o protecţie contra unor posibile şocuri ale preţurilor la energie, după ce miniştrii Energiei din UE au sprijinit marţi, 19 decembrie curent, planul.

Prima dată, UE a convenit limitarea preţului gazelor în decembrie 2022, după luni de preţuri ridicate la energie, cauzate de reducerea livrărilor de gaze ruseşti către Europa, după invadarea Ucrainei.

Securitatea energetică a continentului este într-o situaţie mult mai bună în prezent, decât iarna trecută, preţurile la energie sunt mult mai scăzute, ţările şi-au asigurat noi surse de aprovizionare iar facilităţile de stocare de gaze sunt aproape pline.

„În pofida startului relativ bun din această iarnă, situaţia geopolitică rămâne fragilă. Şi aceste măsuri de urgenţă protejează consumatorii de preţurile excesive la energie”, a afirmat comisarul european pentru Energie, Kadri Simson.

Plafonarea preţurilor la gaze urma să expire în februarie 2024 iar acum se va aplica până la 31 ianuarie 2025, au convenit miniştrii Energiei din UE.

Alte două măsuri au fost extinse cu 12 luni. Prima acordă mai rapid permise pentru proiectele de energie regenerabil, pentru a ajuta ţările să înlocuiască gazele ruseşti cu energie curată, iar cealaltă stabileşte reglementările prin care ţările se pot ajuta cu aprovizionarea cu gaze într-o perioadă de deficit.

Conform calculelor Reuters, gigantul rus Gazprom a livrat 27 miliarde metri cubi (bcm) de gaze Europei în 2023, un declin semnificativ faţă de 180 bcm în 2018.

Executivul comunitar a propus plafonarea preţurilor la gaze atunci când preţurile la hub-ul de gaze TTF ar depăşi nivelul de 275 de euro/Megawatt oră timp de două săptămâni consecutiv şi atunci când preţurile TTF vor fi mai mari cu 58 de euro faţă de preţul mediu mondial la gaze naturale lichefiate timp de 10 zile de tranzacţionare. Această plafonare nu s-a aplicat deoarece nu s-au mai atins aceste preţuri la gaze, după perioada de vârf a crizei energetice din Europa.

Marţi, la hub-ul de gaze TTF de la Amsterdam, unde se stabilesc preţurile de referinţă în Europa, cotaţiile futures la gaze naturale se situau la aproximativ 34 euro pentru un Megawatt-oră.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#gaza naturale #plafonare #UE

Premierul Vasile Tofan a mers vineri, 30 octombrie, la Agenția de Guvernare Electronică (AGE), unde Nicoleta Colomeeț a predat conducerea instituției lui Artiom Cociu. Schimbarea are loc după atacul cibernetic în urma căruia au fost extrase datele personale a aproximativ 750.000 de cetățeni.

La întrevedere au participat și reprezentanți ai Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC), Agenției pentru Securitate Cibernetică (ASC), Agenției Servicii Publice (ASP) și ai altor instituții responsabile de infrastructura digitală a statului.

Premierul a declarat că prioritatea autorităților este să remedieze problemele de securitate, să elimine vulnerabilitățile și să restabilească serviciile în condiții de siguranță. Potrivit lui, responsabilitățile pentru incident vor fi clarificate separat, iar acum instituțiile trebuie să-și concentreze eforturile asupra protejării sistemelor și prevenirii unor noi atacuri.

„Am pierdut din încrederea oamenilor și acum trebuie să o reconstruim”, a transmis Vasile Tofan. El a mulțumit echipelor care au lucrat în ultimele zile la menținerea sistemelor în funcțiune și la restabilirea serviciilor.

Șeful Guvernului a mai spus că este nevoie de schimbări în modul de gestionare a infrastructurii digitale, inclusiv responsabilități mai clare, o arhitectură de securitate mai puternică și acces la tehnologii moderne. Tofan a menționat că atacurile cibernetice folosesc deja inteligența artificială, iar instituțiile trebuie să-și dezvolte capacitățile pentru a face față acestor amenințări.

Atacul cibernetic a avut loc în perioada 19–23 octombrie, iar datele personale ale aproximativ 750.000 de cetățeni au fost extrase fără autorizație. Hackerii ar fi vizat în total aproximativ un milion de coduri de identificare (IDNP). Printre informațiile sustrase se numără date de identificare, informații despre rude și bunuri, prestații sociale, dar și unele date financiare.

În urma incidentului, Nicoleta Colomeeț și-a anunțat demisia, iar Artiom Cociu a fost numit șef interimar al AGE.

Cazul va fi examinat și în Parlament. Membrii Comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică vor organiza audieri pentru a clarifica circumstanțele scurgerii de date. Acestea sunt programate pentru 4 noiembrie și se vor desfășura cu ușile închise.