Un bărbat din Anglia care a plantat bambus în grădină ca să crească un gard viu a ajuns să plătească 7.000 de euro ca să elimine planta după ce s-a răspândit neontrolat. Pensionarul a plantat bambusul în grădina sa în urmă cu mai bine de un deceniu, dar a recunoscut că în ultimii ani a făcut ravagii în interiorul proprietății sale, iar firele de bambus au intrat în terasă, în cuptor și chiar în peluza vecinului său.

Bambusul nu este clasificat ca specie invazivă în Marea Britanie și nu există restricții privind plantarea lui, chiar dacă rădăcinile sale subterane sunt mai robuste.

„Am plantat bambusul în grădina noastră în urmă cu un deceniu pentru a diviza un gard vecin. După ce a scăpat de sub control, a trebuit să plătim 6.000 de lire sterline (echivalentul a 7.000 de euro) pentru a-l îndepărta, ceea ce a fost un șoc financiar pentru doar un pic de bambus care a ieșit prin cuptor”, a declarat bărbatul.

Bambusul este o plantă viguroasă și cu creștere rapidă, care a devenit tot mai populară în Marea Britanie în ultimele două decenii, dar este foarte dificil de stăpânit și practic imposibil de ucis cu erbicide, scrie protv.ro.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Nic Seal, fondatorul companiei angajate de Neville ca să elimine bambusul, a declarat:

„Bambusul este vândut în mod obișnuit în pepinierele și centrele de grădinărit din întreaga țară, și există puține sau chiar deloc avertismente cu privire la natura sa invazivă sau sfaturi raționale despre cum să îl stăpânești. Aș recomanda evitarea totală a bambusului, dar dacă vă decideți să îl plantați, asigurați-vă că alegeți un soi de tufă, cum ar fi Bambusa sau Chusquea, și plantați-l întotdeauna într-un ghiveci cu o barieră verticală puternică pentru rădăcini”.

#Anglia #bambus #plantă

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.