The New York Times a intentat miercuri un proces împotriva companiei OpenAI și a acționarului său majoritar, Microsoft, într-un nou episod din conflictul tot mai intens legat de utilizarea neautorizată a operelor publicate în antrenarea tehnologiilor de inteligență artificială.

Conform anunțului făcut de prestigioasa publicație americană, milioane de articole din The New York Times au fost utilizate pentru a instrui un chatbot care acum concurează direct cu propria sa sursă de știri.

The New York Times devine astfel prima mare organizație media americană care acționează în instanță împotriva companiilor responsabile de crearea ChatGPT și a altor tehnologii de inteligență artificială populare, abordând chestiunile legate de drepturile de autor ale operelor sale scrise. În cadrul procesului depus la Tribunalul Federal din Manhattan, publicația susține că milioanele de articole ale sale au fost folosite pentru a antrena chatbot-uri automate, care acum reprezintă o competiție pentru presa de știri în calitate de sursă de informații credibile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Dosarul nu specifică o sumă exactă în ceea ce privește despăgubirile solicitate, dar indică faptul că pârâții ar trebui să suporte daunele legale și reale în miliarde de dolari în legătură cu copierea și utilizarea ilegală a operelor de valoare unică ale The Times. De asemenea, se cere ca companiile să distrugă orice model de chatbot și date de instruire care utilizează conținut protejat prin drepturi de autor de la The New York Times.

Cu o evaluare actuală de peste 80 de miliarde de dolari de către investitori, OpenAI a fost finanțată cu 13 miliarde de dolari de către Microsoft, care a integrat tehnologia companiei în motorul său de căutare, Bing.

#Inteligență Artificială #judecată #Microsoft #OpenAI #The New York Times

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.