The New York Times a intentat miercuri un proces împotriva companiei OpenAI și a acționarului său majoritar, Microsoft, într-un nou episod din conflictul tot mai intens legat de utilizarea neautorizată a operelor publicate în antrenarea tehnologiilor de inteligență artificială.

Conform anunțului făcut de prestigioasa publicație americană, milioane de articole din The New York Times au fost utilizate pentru a instrui un chatbot care acum concurează direct cu propria sa sursă de știri.

The New York Times devine astfel prima mare organizație media americană care acționează în instanță împotriva companiilor responsabile de crearea ChatGPT și a altor tehnologii de inteligență artificială populare, abordând chestiunile legate de drepturile de autor ale operelor sale scrise. În cadrul procesului depus la Tribunalul Federal din Manhattan, publicația susține că milioanele de articole ale sale au fost folosite pentru a antrena chatbot-uri automate, care acum reprezintă o competiție pentru presa de știri în calitate de sursă de informații credibile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Dosarul nu specifică o sumă exactă în ceea ce privește despăgubirile solicitate, dar indică faptul că pârâții ar trebui să suporte daunele legale și reale în miliarde de dolari în legătură cu copierea și utilizarea ilegală a operelor de valoare unică ale The Times. De asemenea, se cere ca companiile să distrugă orice model de chatbot și date de instruire care utilizează conținut protejat prin drepturi de autor de la The New York Times.

Cu o evaluare actuală de peste 80 de miliarde de dolari de către investitori, OpenAI a fost finanțată cu 13 miliarde de dolari de către Microsoft, care a integrat tehnologia companiei în motorul său de căutare, Bing.

#Inteligență Artificială #judecată #Microsoft #OpenAI #The New York Times

Agenția Proprietății Publice (APP) pregătește schimbări în procesul de privatizare a bunurilor statului, după ce mai multe licitații, inclusiv cele pentru Hotelul „Zarea” din centrul Chișinăului, nu au atras cumpărători. Directorul instituției, Ion Dodon, recunoaște că termenele prea scurte pentru achitarea bunurilor și dificultățile legate de obținerea autorizațiilor pot descuraja investitorii.

Potrivit șefului APP, una dintre soluțiile analizate este extinderea termenului în care câștigătorii licitațiilor trebuie să achite contravaloarea bunurilor privatizate. În prezent, legislația prevede un termen de până la trei zile, perioadă considerată insuficientă pentru investitorii care intenționează să contracteze credite bancare.

„Legislația prevede un termen de până la trei zile ca agentul economic să găsească resurse financiare și să le transfere pe contul Agenției Proprietății Publice, dar băncile comerciale examinează cererile de creditare pe un termen mai lung”, a explicat Dodon.

Directorul APP consideră că o pregătire mai bună a privatizărilor ar permite accesul unui număr mai mare de potențiali investitori, inclusiv al celor care au nevoie de finanțare bancară pentru realizarea achizițiilor.

Un alt obstacol a fost semnalat în cazul Hotelului „Zarea”. Potrivit întrebării adresate directorului APP, potențialii cumpărători susțin că, înainte de a investi într-o asemenea proprietate, ar avea nevoie de mai multe documente, inclusiv autorizații de la Primăria Chișinău și avize de la autoritățile responsabile de protejarea monumentelor istorice.

În lipsa acestor documente, investitorii riscă să cumpere un imobil fără să știe cu certitudine ce lucrări de reconstrucție sau dezvoltare vor putea realiza ulterior. Obținerea autorizațiilor după achiziție poate presupune proceduri administrative de durată.

Ion Dodon a fost de acord că statul trebuie să simplifice procesul și să ofere investitorilor mai multă predictibilitate.

„Sunt de acord că noi ar trebui să fim mai prietenoși cu investitorii în ceea ce privește obținerea documentelor permisive. Tot ce este posibil să obținem acum o să facem noi, ca stat”, a declarat directorul APP.

Declarația sugerează că instituția ar putea încerca să pregătească din timp o parte dintre actele necesare, înainte ca proprietățile să fie scoase din nou la vânzare, pentru a reduce incertitudinile viitorilor cumpărători. Deocamdată, nu a fost anunțată lista exactă a documentelor pe care APP le-ar putea obține în prealabil.

Hotelul „Zarea”, situat pe strada Anton Pann 4 din centrul Chișinăului, a fost scos la privatizare la un preț inițial de 106 milioane de lei. Licitația programată pentru 20 octombrie a fost anulată, deoarece niciun investitor nu a depus cerere de participare, deși termenul de înscriere fusese prelungit cu două luni.