Ministrul polonez al Culturii și Patrimoniului Național, Bartholomew Sienkiewicz, a semnat un ordin de lichidare a trei instituții de media de stat – Telewizja Polska, Polskie Radio și Polskiej Agencji Prasowej (PAP). Decizia a fost anunțată printr-un comunicat oficial emis de minister, scrie bani.md.

Potrivit comunicatului, lichidarea acestor companii vine ca urmare a deciziei președintelui polonez, Andrzej Duda, de a suspenda finanțarea acestora. În pofida măsurilor radicale, ministerul a asigurat publicul că aceste acțiuni vor permite funcționarea continuă a publicațiilor, vor efectua restructurarea necesară și vor împiedica disponibilizările de personal.

Totuși, un aspect surprinzător al anunțului este mențiunea că decizia de lichidare poate fi revocată „oricând” de către „proprietar”, adică ministrul Sienkiewicz însuși. Acest aspect deschide uși speculațiilor și alimentează îngrijorările cu privire la independența mass-mediei în Polonia.

Această decizie controversată vine în urma unor evenimente politice semnificative în țară. Pe 11 decembrie, Sejm-ul polonez a respins un vot de încredere în cabinetul de miniștri, conducând la înlocuirea lui Mateusz Morawiecki cu noul prim-ministru, Donald Tusk. La scurt timp după preluarea funcției, Tusk a anunțat demiterea directorilor presei de stat, susținând că acest pas este necesar pentru a „restaura imparțialitatea presei”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Această mișcare a fost primită cu critici din partea președintelui Duda, care a cerut respectarea ordinei juridice poloneze. Mai mult, Duda a respins legea bugetului pentru anul 2024, care includea alocarea a trei miliarde de zloți pentru finanțarea presei de stat, susținând că „mass-media de stat trebuie mai întâi restaurată în mod echitabil și legal”.

#licențe #mass media #Polonia

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.